miercuri, 15 aprilie 2015

Sărbătoarea Învierii Domnului-Ungheni 2015

Duminică, 12 aprilie, s-a sărbătorit de către întreaga creştinătate Răsăriteană sărbătoarea Învierii Domnului nostru Isus Cristos.Numeroşi credincioşi au participat la Slujba Învierii Domnului în noaptea Sfintelor Paşti, la biserica greco-catolică ”Sfânta Treime” din localitatea Ungheni.Slujba Învierii a fost oficiată de Pr.Paroh Lucian Dudaș.Prima parte a Utreniei Învierii a fost oficiată pe esplanada bisericii parohiale, apoi a continuat în interiorul acesteia unde potrivit obiceiului,la sfârșitul celebrării liturgice,enoriași au primit Sfintele Paști.
„Îi mulțumim Bunului Dumnezeu că ne-a învrednicit și în acest an să ne închinăm Sărbătorii Învierii Domnului și Mântuitorului nostru Isus Cristos. Ne-am bucurat de prezența  a multor credincioși și foarte mulți copii și tineri, înălțându-ne spiritualicește, căci după 40 de zile, l-a care s-a adăugat și Săptămâna Patimilor, am ajuns să ne închinăm Învierii Mântuitorului, pentru că Învierea Lui este și învierea noastră. «Zadarnică este propovăduirea noastră, zadarnică și credința voastră, dacă Cristos nu a înviat», ne spune Sf. Ap. Pavel. Așadar să credem cu adevărat că Cristos a înviat și să devenim și noi până la sfârșitul veacurilor martori și mărturisitori, misionari și propovăduitori ai Învierii Mântuitorului, alături de Apostoli, de mironosițele femei și de toți cei care
au crezut că Cristos este Fiul lui Dumnezeu și crezând în El viață veșnică să avem”, a subliniat Părinte Lucian. Sfânta Liturghie a Sărbătorii Învierii Domnului a fost săvârşită , în prima zi a Sfintelor Paşti, de către Părintele Lucian Dudaș, înconjurat de  numeroşii credincioşi, iar răspunsurile au fost date de întreaga suflare creștinească prezentă.La sfârșitul Liturghiei,d-na preotea
să Ramona-Elena Dudaș împreună cu un  grup de copii a pregătit un frumos program de poezii religioase iar la sfârșitul programului copii au fost răsplătiți cu dulciuri.Şi astfel, am trăit într-o adevărată comuniune creştină, pentru încă odată, bucuria Învierii Fiului Lui Dumnezeu, Domnul şi Dumnezeul nostru, Mântuitorul Isus Cristos.

Sfintele Paști

Sfintele Paști sau Sărbătoarea Învierii Domnului este cea mai importantă dintre toate sărbătorile de peste an și este a doua sărbătoare împărătesc cu dată schimbătoare, prima fiind Duminica Floriilor. Întregul ciclu de sărbatori dintr-un an bisericesc depinde de Sfintele Paști. În funcție de dată acestei sărbători se ordonează și se denumesc duminicile și săptămânile de peste an, cu evangheliile și apostolele care se citesc la Sfânta Liturghie în timpul anului, se ordonează cele 11 pericope evanghelice care se citesc la Utreniile duminicilor, precum și cele opt glasuri ale cântărilor Octoihului. Importanța sarbatorii este subliniată și de durata ei, ea tinand trei zile (mai lungă decât a altor sărbători).Cuvântul Paști este de origine evreiască (Pesah = trecere, moștenit de evrei de la egipteni, dar în limba română provine din forma bizantino-latină Paschae). Evreii numeau Paști (Pascha) sau sărbătoarea azimilor sărbătoarea lor anuală în amintirea trecerii prin Marea Rosie și a eliberării lor din robia Egiptului (Iesire 12, 27), care se sărbătorea la 14 Nisan și coincidea cu prima lună plină de după echinocțul de primăvară.Paștile reprezintă cea mai veche sărbătoarea creștină.
Învierea Domnului a fost și rămâne inima spiritualității catolice.
 

vineri, 10 aprilie 2015

Vinerea Mare-Prohodul Domnului Cristos

În noaptea zilei de joi spre vineri, Isus a fost dus legat în cetate la Ierusalim, la Sinedriu, unde preoţii împreună cu marele preot urmau să-l judece. Anchetarea s-a desfăşurat în casa comună a marelui preot Caiafa şi a lui Ana. Caiafa strânsese la sfat pe “arhierei şi bătrâni şi cărturari şi căutau mărturie mincinoasă împotriva lui Iisus ca să-L omoare” (Matei 26,59).
Principalele acuzaţii erau hulirea şi autoproclamarea ca Fiu al lui Dumnezeu. În vremurile de atunci, iudeii erau supuşii romanilor şi n-aveau voie să condamne pe nimeni la moarte. Sfatul lor putea doar să-l asculte pe cel învinuit şi să-i propună sentinţa, dar aceasta trebuia aprobată de romani.
Aşa se face că Isus a ajuns în dimineaţa de vineri la Pilat din Pont. Acesta, om sângeros, dar ameninţat de împăratul Tiberius că va muri dacă nu înăbuşă revoltele din Iudeea, se dovedeşte a fi conciliant. Găsindu-l nevinovat pe Isus, îl trimite la regele Irod Antipa. Nici acesta din urmă nu-l găseşte vinovat şi-l trimite iar la Pilat.
Fiind Paştele evreiesc, Pilat a întrebat mulţimea adunată în faţa palatului pe cine să elibereze dintre cei doi judecaţi în acea zi: pe Iisus sau pe tâlharul Baraba? Prin mulţimea pestriţă şi-au făcut loc şi conducătorii iudeilor, care îndemnau pe cei de faţă să-l elibereze pe Baraba, iar Isus să fie condamnat la moarte prin răstignire.
E ziua în care nu se săvârşeşte Sfânta Liturghie
A urmat procesiunea, iar pe umerii lui Isus a fost pusă o cruce grea. Mântuitorul a urcat Via Dolorosa înconjurat de mulţimea care-l scuipa şi-l umilea, strigându-i să se salveze acum singur, dacă este Fiul lui Dumnezeu. După 14 opriri, a ajuns pe dealul Căpăţânii. A urmat răstignirea, umilirea şi ridicarea crucii între doi condamnaţi tâlhari.
La picioarele lui au stat mereu Fecioara Maria, Ioan şi Maria Magdalena. După câteva ore de agonie, Isus şi-a dat ultima suflare. Spre a se convinge că Cristos a murit cu adevărat, un ostaş i-a împuns coasta cu suliţa şi îndată au ţâşnit sânge şi apă. Conform Bibliei, pământul s-a cutremurat, soarele s-a întunecat, multe suflete au plecat la cer, iar catapeteasma din templu s-a rupt.
Iosif din Arimateea l-a coborât pe Isus de pe cruce şi l-a îngropat împreună cu Nicodim, în mormântul său aflat într-o grădină din apropierea locului răstignirii. Corpul lui a fost luat şi aşezat în mormânt într-un giulgiu, iar peste mormânt a fost prăvălită o piatră mare, ca trupul lui Isus să nu fie furat de apostolii
lui. Totodată, au rămas de pază doi soldaţi romani.
Vinerea Mare este zi aliturgică, adică nu se săvârşeşte Sfânta Liturghie, ci o ceremonie de scoatere a Sfântului Epitaf din altar şi aşezarea lui pe o masă, în mijlocul bisericii. Prin scoaterea Sfântului Epitaf retrăim coborârea de pe Cruce a lui Cristos şi pregătirea Trupului Său pentru înmormântare.

joi, 9 aprilie 2015

Joia Mare celebrată de credincioșii Greco--catolici



Crendincioșii Greco-catolici din Parohia ”Sfânta Treime” Ungheni , au celebrat astăzi Joia Mare,ei au  participă cu mare evlavie la denia celor 12 Evanghelii, una din cele mai importante și impresionante slujbe. In fața „ochilor sufletești” ai credincioșilor e prezentat întreg calvarul prin care a trecut Mântuitorul: de la prinderea Sa în Grădina Ghetsimani, până la răstignirea pe cruce între cei doi tâlhari. După acestă slujbă, nu se mai trag clopotele până în noaptea de Înviere, la miezul nopții.. La Ungheni în comunitatea noastră, slujba specială a strâns  un număr frumos de credincioși.
 Denia de joi seara, a celor 12 Evanghelii, ne trece prin fața ochilor sufletești toată pătimirea, suferința, procesul, batjocorirea, pălmuirea, scuiparea, în cele din urma îmbrăcarea cu haina de ocară și încununarea cu coroană de spini a Mântuitorului, răstignirea și apoi moartea pe cruce a Domnului, spălând cu sangele său nevinovat păcatele întregii omeniri”, a precizat Preotul Paroh Lucian Dudaș

duminică, 5 aprilie 2015

Floriile sau Duminica Stâlpărilor, sărbătoarea ce vesteşte Paştele !!!

Credincioșii creștini ai Bisericii răsăritene(greco-catolici și ortodocși) sărbătoresc, în această duminică, Floriile sau Duminica Stâlpărilor, cea mai importantă sărbătoare care vesteşte Paştele, rememorând intrarea lui Isus în Ierusalim, şi sărbătoarea celor cu nume de floare.Duminica Floriilor sau a Stâlpărilor (după denumirea ramurilor de palmier sau finic cu care a fost întâmpinat Isus la intrarea în Ierusalim) este una dintre cele 12 sărbători împărăteşti din cursul anului bisericesc. Menţionată, pentru prima dată în secolul al IV-lea, sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim, oraşul unde a şi început să fie celebrată, a cuprins, în scurt timp, întreaga lume creştină.
Strâns legată de minunea învierii lui Lazăr din Betania, această duminică îi pregăteşte pe credincioşii creștini greco-catolici pentru bucuria pe care o aduce biruinţa lui Cristos asupra morţii din duminica următoare, cea a Învierii.
Totodată Floriile deschid săptamâna cea mai importantă pentru pregătirile de Paşti, cunoscută sub numele de Săptămâna Mare. Din punct de vedere liturgic, din aceasta zi începe Săptămâna Patimilor, în amintirea cărora în biserici se oficiază în fiecare seară Deniile, slujbe prin care credincioşii îl "petrec" pe Cristos pe drumul Crucii, până la moarte şi Înviere.De Florii se mănâncă peşte, fiind a doua dezlegare din postul Paştelui, după cea din ziua Bunei Vestiri.Duminica Floriilor este precedată de Sâmbăta lui Lazăr. 

În această zi, Isus Crisos îşi arată din nou minunile, înviindu-l pe Lazăr, la patru zile de la moarte. După această minune, mulţimile strânse la porţile cetăţii l-au întâmpinat cu flori şi l-au aclamat pe Mântuitor, la intrarea în Ierusalim.
Sâmbăta din ajunul sărbătorii este cunoscută şi ca Moşii de Florii, când se fac pomeniri pentru sufletele celor decedaţi, încheindu-se acum Sărindarele, adică pomenirea morţilor făcută în fiecare sâmbătă din Postul Mare.
Sărbătoarea Floriilor este una de bucurie pentru întreaga creştinătate, dar cu înţelegerea faptului că zilele ce urmează sunt unele ale tristeţii.