Nici „oamenii lui Dumnezeu”, nu fac rabat de la nereguli atunci cînd este vorba de proprietatea imobiliară. Într-o comună mureşană, preotul ortodox Ioan Man aplică metoda „colivie” şi dărîmă un lăcaş de cult greco-catolic vechi de mai bine de 100 de ani. Pe Man îl ajută autorităţile locale, judeţene şi Ministerul Culturii şi Cultelor pentru că în anul electoral trebuiesc îngrijiţi doar „păstorii” care sînt mai avuţi în „oiţe” electorale.
În 2008, încă mai este folosită metoda „colivie” atunci cînd ortodocşii sînt puşi în situaţia să restituie ceea ce a aparţinut confesiunii greco-catolice. Metoda este simplă, însă seamănă cu un „chiuretaj” imobiliar. În jurul bisericii greco-catolice, se ridică zidurile unui alt lăcaş de cult, care va strivi vechea construcţie. Aceste cazuri sînt rare, dar reliefează adevărata credinţă a preoţilor care se folosesc de asemenea practici.
O astfel de situaţie o poţi întîlni în comuna Ungheni (jud. Mureş), unde o veche biserică greco-catolică, construită din cărămidă şi piatră de către iobagii români între 1858 şi 1864, este demolată pentru a face loc unei „catedrale” ortodoxe din ciment. Acest lăcaş a fost confiscat de regimul comunist în 1948 şi dăruit apoi Bisericii Ortodoxe Române. După 1990, biserica nu a fost retrocedată proprietarului de drept, iar în 1997 parohia ortodoxă locală a început construirea unui lăcaş de cult în jurul vechii biserici greco-catolice. Pînă în anul 2000, lucrările s-au efectuat fără obţinerea avizelor necesare şi a autorizaţiei de construcţie. Cu toate acestea, în 8 mai 2008, a început demolarea vechiului lăcaş de cult greco-catolic, chiar dacă au existat numeroase proteste pentru a se evita acest lucru
Autorizaţie pentru „colivie”
Oamenii din Ungheni cred că responsabile de această situaţie sînt, bineînţeles, autorităţile (Primăria Ungheni, Prefectura Mureş şi Ministerul Culturii şi Cultelor – n.r.) pentru că şi-au dat acordul pentru demolarea lăcaşului. „Am mers cu o listă la Prefectură în care semnam mulţi săteni ca să lase biserica întreagă, dar nu ne-au dat atenţie. Noi nu vrem biserica aia pentru catolici sau mai ştiu eu ce, ci ne luptăm că biserica asta au făcut-o iobagii români pe la 1800, din puterile lor. Asta-i a românilor doar, şi-i monument istoric! În Ungheni, a mai existat o biserică greco-catolică din lemn, dar în perioada Imperiului Austro-Ungar, cînd românii erau sclavi în ţara lor, i s-a dat foc”, spune Gheorghe, unul dintre enoriaşii greco-catolici din Ungheni.
Preotul greco-catolic din localitate, Lucian Dudaş, are o parohie de peste 80 de familii şi a încercat la toate autorităţile responsabile să stopeze dărîmarea bisericii, dar nu a reuşit. „Cînd am venit în parohie aveam 20 de familii, dar acum sînt 79 de familii care vin şi se roagă plus alte cîteva care sînt ortodocşi. În 2001, cînd am început să sesizez prefectura, primăria şi Ministerul Culturii şi Cultelor şi-au obţinut o autorizaţie de construcţie, însă pînă atunci lucraseră fără ea. Şi acum, autorizaţia de demolare a vechii biserici este doar pentru turlă. Culmea este că în perioada în care au obţinut autorizaţiile astea, biserica a fost scoasă din patrimoniul Monumentelor istorice, chiar dacă ea figura în acele liste pînă atunci”, spune Dudaş.

Publicitatea tensionează electoratul
Chiar dacă Ioan Man, preotul ortodox, sub girul căruia se aplică metoda „colivie”, spune că a început să zidească în jurul vechii biserici încă din 1998, placa de construcţie arată că autorizaţiile au fost obţinute abia în 2005, iar pînă atunci, conform localnicilor, lucrările aveau loc doar noaptea. Întrebat de ce construieşte în jurul vechii biserici greco-catolice, un lăcaş ortodox, preotul Man a refuzat orice explicaţie. „Nu este aşa. Sînteţi plătiţi! Toate actele sînt legale. Situaţia este tensionată pentru că vii să scrii, de asta. Am început să construiesc de prin 1998 şi totul este legal”, acuză preotul Man faptul că demolarea acestei biserici va fi făcută publică. Se pare că greco-catolicii din Ungheni n-au dificultăţi doar cu biserica, lor fiindu-le pînă acum interzis să-şi îngroape enoriaşii în cimitirul din localitate. „Chiar dacă cimitirul este, conform actelor funciare, al greco-catolicilor, timp de 10 ani ne-a fost interzis să facem înmormîntări aici şi de cîteva ori a trebuit să chemăm jandarmii pentru a putea intra. Însă, în iarna anului trecut, am auzit că cimitirul ar fi intrat în proprietatea statului, dar pînă acum n-am primit nici un act de la primărie ca să-mi confirme asta”, adaugă preotul greco-catolic.
Slujbă printre ciocane
Între 2002 şi 2006, greco-catolicii din Ungheni şi-au construit o biserică nouă pe un teren cumpărat de enoriaşi, însă pînă atunci slujbele au fost ţinute în atelierul mecanic al şcolii „Pînă să avem biserica am ţinut slujbele în casa unui corator de-al nostru, apoi în atelierul de mecanică al şcolii şi eram mereu sabotaţi. Ba ni se tăia gazul sau curentul, ba cineva spărgea geamurile. Nu dorim acel lăcaş pentru noi, vrem doar să nu fie dărîmat”, spune preotul Dudaş. Chiar dacă este an electoral, în Ungheni, enoriaşii greco-catolici nu constituie un procent de alegători interesant pentru vreun candidat la şefia administraţiilor mureşene, astfel că autorităţile nu au nici o grabă în a rezolva oamenilor această problemă. „Au venit de la Inspecţia în Construcţii, dar au spus că nu l-au găsit acasă pe preotul Man. Păi l-au căutat un minut! Dacă veneau mai des îl găseau, că doar nu transcede! Ca un fapt, actele de cartea funciară au existat în original, pentru că noi am putut face copii după ele, însă după ce s-a deschis procesul de restituire, ele brusc nu au mai putut fi găsite la Biroul de Carte Funciară după ce s-a mutat arhiva de la Tribunal. Culmea este că doar astea s-au pierdut”, spune preotul greco-catolic. El speră că Biserica Ortodoxă Română nu vrea să se identifice cu aceste cazuri izolate care ajung să situeze România în categoria ţărilor de mîna a III-a. „Pentru mine, ortodoxismul înseamnă Dumitru Stăniloaie, sfinţii şi martirii care au suferit pentru credinţă, precum şi promotorul românismului în această zonă”, declară preotul Dudaş.
Biserici dărîmate/dezmembrate
Războiul interconfesional dintre ortodocşi şi greco-catolici s-a soldat şi cu acte mai puţin „ortodoxe”. Vă prezentăm astfel, lista bisericilor greco-catolice care au fost distruse prin demolare sau dezmembrare:
Biserica din Tritenii de Jos, jud. Cluj, de piatră, 1838 (anul edificării), Sfinţii Arhangheli (Hramul), monument istoric - dărîmată în anul 1995.
Biserica din Băişoara, jud. Cluj, de lemn, 1852, renovată în 1894, Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril - dezmembrată în anul 2001, 14 septembrie
Biserica din Vadu-Izei, jud. Maramureş, de piatră, 1884, Sf. Nicolae, prima biserică românească de piatră din Maramureşul istoric într-o perioadă în care românii puteau construi doar biserici de lemn - dărîmată în anul 2001,
Biserica din Ghirolt, jud. Cluj, de lemn, 1809, Sfinţii Arhangheli, monument istoric - dezmembrată în jurul anul 1990
Biserica din Bonţ, jud. Cluj, de lemn, 1829, renovată în 1898 şi 1932, Sfinţii Arhangheli, monument istoric - dezmembrată în anul 1996
Biserica din Călăraşi, jud. Cluj, de lemn, 1804, Sfinţii Arhangheli, monument istoric - dezmembrată în jurul anului 1992
Biserica din Ţaga, (com. Ghiolţ) jud. Cluj, 1820, Sf. Ioan Botezătorul, demolată în 9-10 mai 2006

Total Comentarii: 1
Luc
la 16:34 / 12.05.2008
Articolul este de nota 10.Aceasta este adevarata realitate din teritoriu,dar nu adevarata fata a Bisericii Ortodoxe.Biserica Ortodoxa nu se regaseste in aceea localitate Ungheni-Mures.Din pacate sunt destui slujitori care numai lui Dumnezeu NU ii slujesc.Asta este.Bunul Dumnezeu sa ne fereasca de astfel de oameni.

Astazi s-a inceput demolarea bisericii greco-catolice din Ungheni

Comunicat

Încă se mai demolează biserici: Astăzi a început demolarea vechii biserici greco-catolice din Ungheni (Mureş)De mai bine de 10 ani, Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, se luptă pe diverse căi legale pentru a împiedica fărădelegea la care pare a fi condamnată vechea biserică greco-catolică din localitatea mureşeană Ungheni: demolarea.Biserica de piatră din Ungheni, cu hramul Sfânta Treime, a fost construită între anii 1858 şi 1864 de către credincioşii greco-catolici din localitate. În 1948, odată cu desfiinţarea abuzivă a Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolice de către autorităţile comuniste, şi această biserică a fost preluată de Biserica Ortodoxă Română.În 1997 Parohia Ortodoxă din Ungheni a început lucrările de construcţie a unei noi biserici, în jurul celei vechi greco-catolice, şi până în anul 2000 lucrările s-au efectuat fără obţinerea avizelor necesare şi a autorizaţiei de construcţie.În ciuda nenumăratelor rapoarte, memorii şi sesizări transmise diverselor forurile interne şi internaţionale şi în ciuda numeroaselor apariţii în mass-media a acestui caz, lucrările de construcţie au continuat şi, în baza unei decizii a comunităţii ortodoxe din Ungheni, s-a optat pentru demolarea vechii biserici.Deşi Arhieparhia Greco-Catolică de Alba-Iulia şi Făgăraş a cerut retrocedarea vechii biserici şi a cerut în instanţă oprirea lucrărilor de construcţie, Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului şi Ministerul Culturii şi Cultelor şi-au dat acordul la construirea noii biserici din Ungheni anul 2000, fără a fi prevăzută însă vreo clauză privind demolarea sau păstrarea vechii biserici, deoarece planul de construcţie a noii biserici prevedea o altă locaţie: tot în curtea bisericii, dar nu în jurul bisericii vechi. Astăzi, 8 mai 2008, a început demolarea acestui lăcaş de cult, fără nici o autorizaţie legală în acest sens, după cum ne-a comunicat pr. paroh greco-catolic Dudaş Lucian. Deşi în România anului 2008 se spune că „nimeni nu e mai presus de lege", se pare că fărădelegea e la ea acasă.Protestăm cu vehemenţă şi profundă indignare, pe această cale, împotriva lipsei de respect faţă de lege, faţă de patrimoniul şi valorile creştine, atât de manifestă în derularea şi abordarea acestui caz.Totodată, nu putem înţelege în ce fel poate contribui acest caz la facilitarea dialogului între fraţii creştini şi la deschiderea ecumenică spre care tind Bisericile creştine, urmare misiunii lăsate lor de Isus „ca toţi să fie una" (Ioan 17, 21).Biroul de presă al Arhieparhiei de Alba-Iulia şi Făgăraş

Duminica Tomii

Şi fiind seară, în ziua aceea, întâia a săptămânii (duminica), şi uşile fiind încuiate, unde erau adunaţi ucenicii de frica iudeilor, a venit Isus şi a stat în mijloc şi le-a zis: Pace vouă! Şi zicând acestea, le-a arătat mâinile şi coasta Sa. Deci s-au bucurat ucenicii, văzând pe Domnul. Şi Isus le-a zis iarăşi: Pace vouă! Precum M-a trimis pe Mine Tatăl, vă trimit şi Eu pe voi. Şi zicând acestea, a suflat asupra lor şi le-a zis: Luaţi Duh Sfânt; cărora veţi ierta păcatele, le vor fi iertate şi cărora le veţi ţine, vor fi ţinute. Iar Toma, unul din cei doisprezece, cel numit Geamănul, nu era cu ei când a venit Isus. Deci au zis lui ceilalţi ucenici: Am văzut pe Domnul! Dar el le-a zis: Dacă nu voi vedea, în mâinile Lui, semnul cuielor, şi dacă nu voi pune degetul meu în semnul cuielor, şi dacă nu voi pune mâna mea în coasta Lui, nu voi crede. Şi după opt zile, ucenicii Lui erau iarăşi înăuntru, şi Toma, împreună cu ei. Şi a venit Isus, uşile fiind încuiate, şi a stat în mijloc şi a zis: Pace vouă! Apoi a zis lui Toma: Adu degetul tău încoace şi vezi mâinile Mele şi adu mâna ta şi o pune în coasta Mea şi nu fi necredincios ci credincios. A răspuns Toma şi I-a zis: Domnul meu şi Dumnezeul meu! Isus i-a zis: Pentru că M-ai văzut ai crezut. Fericiţi cei ce n-au văzut şi au crezut! Deci şi alte multe minuni a făcut Isus înaintea ucenicilor Săi, care nu sunt scrise în cartea aceasta. Iar acestea s-au scris, ca să credeţi că Isus este Cristosul, Fiul lui Dumnezeu, şi, crezând, să aveţi viaţă în numele Lui.