În acest timp, în sala Cazinei militare,într-o
atmosferă înălţătoare, în mijlocul aprobărilor unanime şi a unui
entuziasm fără margini, Ştefan Cicio Pop arată împrejurările care au
adus ziua de astăzi, Vasile Goldiş expune trecutul
plin de suferinţe şi de glorie al naţiunii române de pretutindeni şi
necesitate Unirii, Iuliu Maniu explică împrejurările în care se
înfăptuieşte Unirea .
Rezoluţia Unirii e citită de Vasile Goldiş:
“Adunarea naţională a tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara
Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia
în ziua de 18 noiembrie / 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor
români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea
proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg
Banatul, cuprins între Mureş, Tisa şi Dunăre.”
Restul
rezoluţiei cuprinde programul de aplicaţie: autonomia provizorie a
teritoriilor până la întrunirea Constituantei, deplină libertate
naţională pentru popoarele conlocuitoare, deplina libertate
confesională, înfăptuirea unui regim curat democratic pe toate
terenurile vieţii publice, reforma agrară radicală, legislaţie de
ocrotire a muncitorimii industriale. Adunarea naţională doreşte ca
Congresul de pace să asigure dreptatea şi libertatea atât pentru
naţiunile mari cât şi pentru cele mici şi să elimine războiul ca mijloc
pentru reglementarea raporturilor internaţionale. Ea salută pe fraţii
lor din Bucovina, scăpaţi din jugul monarhiei austro-ungare, pe
naţiunile eliberate cehoslovacă, austro-germană, iugoslavă, polonă şi
ruteană, se închină cu smerenie înaintea acelor bravi români care şi-au
vărsat sângele în acest război pentru libertatea şi unitatea naţiunii
române, şi în sfârşit exprimă mulţumirea şi admiraţia sa tuturor
puterilor aliate care, prin luptele purtate împotriva duşmanului au
scăpat civilizaţia din ghearele barbariei.
La ceasurile 12 din ziua de 1 decembrie, prin votarea unanimă a rezoluţiei, Unirea Transilvaniei cu România era săvârşită.
Episcopul Greco-catolic Iuliu Hossu a fost cel care a citit la 1
decembrie 1918 din însărcinarea Marelui Sfat Național Român, mulțimilor
adunate la Marea Adunăre Naționale de la Alba Iulia, proclamația de
unire a Transilvaniei cu Regatul României. Ulterior acesta s-a
îmbrățișat cu episcopul ortodox Miron Cristea (viitor patriarh al
Bisericii Ortodoxe Române) și a spus următoarea frază memorabilă:
„Pe cum ne vedeți azi îmbrățișați frățește, așa să rămână îmbrățișați pe veci toți frații români!”
Episcopul Iuliu Hossu, alături de alți trei fruntași ardeleni
(episcopul Miron Cristea, Alexandru Vaida-Voievod și Vasile Goldiș) au
dus la București Declarația de Unire, în Parlamentul României. Cu acest
prilej Iuliu Hossu a spus:
„Dacă pentru strămoșii noștri romani
toate drumurile duceau la Roma, pentru noi, românii ardeleni, toate
drumurile duc la București. Acesta este Sionul Neamului Românesc...”
. Tot el a fost cel care i-a înmânat Actul Unirii Regelui Ferdinand I al Românilor.
sâmbătă, 30 noiembrie 2013
miercuri, 27 noiembrie 2013
„Blajul salută Marea Unire”
Duminică, 24 noiembrie 2013, începând cu orele 17, în Catedrala
Mitropolitană „Sfânta Treime” din Blaj, într-o atmosferă de aleasă
sărbătoare, în prezența autorităților bisericești, a administrației
locale și a administrației județene, s-a dat startul manifestărilor
culturale prilejuite de Ziua Națională a României, sub egida „Blajul salută Marea Unire”.
Evenimentul anticipează aniversarea momentelor istorice desfășurate
acum 95 de ani, tot într-o zi de duminică, pe data de 1 decembrie 1918,
la Alba Iulia când s-a semnat actul Marii Uniri.În deschiderea
programului s-a cântat imnul „Cu noi este Dumnezeu” urmat de imnul
național „Deșteaptă-te române” după care s-a celebrat slujba Te
Deum-ului de către preasfințitul Părinte Claudiu, Episcopul Curiei,
înconjurat de un sobor de preoți.Îndată după săvârșirea slujbei
religioase, programul din Catedrală a continuat cu momentele artistice
care au încântat numerosul public blăjean. Au susținut recitaluri de
muzică patriotică, vechi cântece românești și colinde, Mioara Manea
Arvunescu, soprană la Teatrul de Operetă „Ion Dacian” din București,
tenorul Florin Budnaru, tot de la Teatrul de Operetă „Ion Dacian” din
București, și îndrăgita cântăreață de muzică populară Mariana Anghel, în
timp ce actorii Jeanine Stavarache, de la Teatrul „Odeon” din
București, și Ștefan Velniciuc, au prezentat pagini antologice din
lirica românească.
Întregul program artistic a fost coordonat și prezentat de domnul Ion Moldovan, directorul editurii „Buna Vestire” din Blaj.În finalul programului, Preasfințitul Claudiu a transmis salutul și binecuvântarea arhierească a Preafericitului Părinte Arhiepiscop Cardinal Lucian, care în aceste zile se află la Roma, cu ocazia încheierii Anului Credinței. Împărtășindu-ne această bucurie, Preasfințitul a subliniat legătura noastră cu Biserica Romei spunând că Biserica Română Unită, înainte cu mai bine de 200 de ani de la Marea Unire de la 1 decembrie 1918, a semănat în sufletele românilor sămânţa Unirii. Chiar dacă a existat și un nefast 1 decembrie 1948, prin care Biserica Română Unită era scoasă în afara legii, ea a traversat pustiul comunismului în tăcere, suferință și speranță; în speranța că într-o zi ea va reveni la libertate și-și va continua cursul istoric, rolul și vocația în sânul propriului popor care poartă întotdeauna dorul de Unire și Unitate, de care este însetat!La frumusețea și bucuria acestei zile a contribuit și surpriza pregătită de către Primăria Blaj, prin punerea în funcțiune a iluminatului public festiv din întreaga Piață 1848, relatează site-ul e-communio.ro
Întregul program artistic a fost coordonat și prezentat de domnul Ion Moldovan, directorul editurii „Buna Vestire” din Blaj.În finalul programului, Preasfințitul Claudiu a transmis salutul și binecuvântarea arhierească a Preafericitului Părinte Arhiepiscop Cardinal Lucian, care în aceste zile se află la Roma, cu ocazia încheierii Anului Credinței. Împărtășindu-ne această bucurie, Preasfințitul a subliniat legătura noastră cu Biserica Romei spunând că Biserica Română Unită, înainte cu mai bine de 200 de ani de la Marea Unire de la 1 decembrie 1918, a semănat în sufletele românilor sămânţa Unirii. Chiar dacă a existat și un nefast 1 decembrie 1948, prin care Biserica Română Unită era scoasă în afara legii, ea a traversat pustiul comunismului în tăcere, suferință și speranță; în speranța că într-o zi ea va reveni la libertate și-și va continua cursul istoric, rolul și vocația în sânul propriului popor care poartă întotdeauna dorul de Unire și Unitate, de care este însetat!La frumusețea și bucuria acestei zile a contribuit și surpriza pregătită de către Primăria Blaj, prin punerea în funcțiune a iluminatului public festiv din întreaga Piață 1848, relatează site-ul e-communio.ro
Zile pentru apărarea vieții
Cu mare bucurie și plini de emoție ,în seara zilei de 20 noiembrie ,am primit pentru a doua oară în parohia nostra icoana pelerină a Sfintei Fecioare Maria de la Guadalupe.
Această icoană numită ,,Misionara pe Caile Pământului "a fost adusă de către Părintele Ioan Chișărău.După ce icoana a fost pusă la loc de cinste în biserica de către Părintele paroh Lucian Dudaș a început Sfânta Liturghie prezidată de către Părintele Protopop și Canonic Fodor Dan.La Sfânta Liturghie a participat și o parte din preoții Protopiatului nostru.În cuvântul de învățătură Părintele Ioan ne-a adus mesajul Sfintei Fecioare cu ocazia zilelor pentru apărarea vieții.Din program au mai făcut parte și proiecții de filme și devoțiuni către Sfânta Fecioară Maria.Credincioșii veniți în număr mare de diverse confesiuni s-au putut închina în fața Icoanei și au putut cere mijlocirea Preasfintei Fecioare,aparatoarea vieții.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)