„Mulţi creştini nu merg să se
spovedească pentru că „nu au postit în prealabil”. Aceasta este o mare
înşelare a diavolului. Ca să te spovedești NU e nevoie să postești. La
spovedanie venim atuni când suntem cei mai mari păcătoşi, nu atunci
„când postim”.
La spovedanie venim ca fiul risipitor
din Evanghelie, după ce am cheltuit averea noastră cu desfrânatele, devenind
sclavii patimilor, atunci trebuie să venim la spovedanie, când am ucis,
când suntem în negura păcatului, atunci trebuie să venim la spovedanie„,
a spus părintele Francis Possevino
„Spovedania nu e o formalitate pentru
care ar trebui să îndeplinim un „ritual al unui post”. La spovedanie
venim atunci când urlăm de durere, cu mâinile pline de sânge de om pe
care l-am omorât, la spovedanie venim mânjiţi de desfrânare, la spovedanie
venim târându-ne şi mirosind a băutură şi ţigări, sau înțepați cu ace de
heroină.
La spovedanie nu se vine pentru că
postim, la spovedanie se vine tocmai pentru că nu postim, tocmai pentru
că suntem departe, pentru că ne chinuie patimile şi poftele şi vărsăm
înaitea spiritualului toată murdăria, ca Maşina de Spălat sufletească
să înceapă să funcţioneze şi să spele tot ce mărturisim cu părere de
rău, cu sinceritate şi fără ruşine.
Dacă ne gândim că o să ne judece preotul
pentru păcatele făcute, nu suntem departe de fariseiii care voiau să
pară sfinţi înaintea oamenilor. Preotul nu ne judecă, el este maşină de
spălat păcate! Fără el păcatele nu se iartă, el ne ascultă fără a ne
judeca! Fără a-şi face vreo impresie despre noi, pur şi simplu, el ne
ascultă, ne dă leacul de vindecare, ne spală rănile sufleteşti şi ne
duce la „casa de oaspeţi” care este Biserica şi ne dă medicamentul cel
bun care este Trupul şi Sângele lui Cristos„, a mai zis părintele Francis.