Card .Iuliu Hossu-pagini de istorie ( I )

Iuliu Hossu s-a născut în comuna Milas,judetul Bistrita-Nasaud din părinţii Ioan, preot, şi Victoria, născută Măriuţiu.
Îşi face studiile în satul natal, numit în vremea aceea Milasul Mare, apoi la Gimnaziul luteran de laReghin, la Liceul 9romano-catolic)(clasa a IV-a), la Targu-Mures, iar clasele a V-a - a VIII-a, la Liceul naţional din Blaj. În 1904 şi-a început studiile teologice, fiind trimis în scurt timp la Colegiul De Propaganda Fide din Roma. În 1906 este promovat doctor în Filosofie, iar în 1910 doctor în Teologie. În ultimul an de studii, la 27 martie 1910, este hirotonit preot de episcopul Vasile Hossu.Întors în ţară, a activat la Lugoj pe rând ca protocolist, arhivar, bibliotecar, apoi vicar şi secretar episcopesc. În anul 1914, îl aflăm pe front, în calitate de preot militar, unde alină suferinţele celor răniţi aflaţi în spitale şi săvârşeşte slujbe la înmormântarea morţilor. Pe front militează printre soldaţi ideea înfăptuirii unităţii naţionale a românilor. Această activitate îi va fi recunoscută de Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918. La 3 martie 1917 a fost numit episcop în scaunul Episcopiei Gherla, rămas vacant, ca urmare a decesului episcopului Vasile Hossu, numirea găsindu-l preot militar. La 1 Decembrie 1918, episcopul Iuliu Hossu a fost cel care, din însărcinarea Marelui Sfat Naţional Român, a dat citire Declaraţiei de la Alba Iulia, în faţa celor 100.000 de participanţi. Episcopul Iuliu Hossu, alături de alţi trei fruntaşi ardeleni (episcopul ortodox Miron Cristea - viitor patriarh al Bisericii Ortodoxe Române,si cel care a blesteman armata unionista deoarece nu era de acord cu unirea Transilvaniei cu Roamnia-, Alexandru Vaida-Voievod şi Vasile Goldiş) au dus la Bucureşti declaraţia de Unire, în Parlamentul României. Cu acest prilej, Episcopul Iuliu Hossu a spus:„Dacă pentru strămoşii noştri romani toate drumurile duceau la Roma, pentru noi, românii ardeleni, toate drumurile duc la Bucureşti. Acesta este Sionul Neamului Românesc..”

În anul 1924, Episcopia de Gherla a primit, cu titlu de donaţie din partea Sfântului Scaun, biserica franciscană "Schimbarea la Faţă" din Cluj. Dispunând de un astfel de edificiu reprezentativ, ridicat la rangul de catedrală, centrul Episcopiei de Gherla a fost mutat în oraşul Cluj, numele instituţiei devenind Episcopia de Cluj-Gherla. Catedrala din Gherla a primit statutul de con-catedrală. În vechiul sediu episcopal din Gherla (actualmente muzeu municipal), episcopul Iuliu Hossu a aşezat şcoala greco-catolică de institutori (învăţători), desfiinţată ulterior de autorităţile comuniste. Reşedinţa episcopală a fost mutată la Cluj, în imobilul cumpărat prin efortul episcopului Iuliu Hossu pe strada Moţilor. Tot prin grija sa, Catedrala Schimbarea la Faţă din Cluj a fost prevăzută cu un iconostas.
În calitate de senator de drept în Parlamentul României Mari, episcopul Iuliu Hossu a apărat suveranitatea şi integritatea ţării, împotriva revizionismului vremii. În decembrie 1932, în cadrul unei adunări populare, la care au participat circa 30.000 de persoane, ţinută în Piaţa Clujului, a spus:„Marea revizuire s-a făcut la 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia, când Dumnezeu, judecând ca un atotputernic, a şters nedreptăţile veacurilor şi a restabilit dreptatea imanentă. Biruinţa acestui neam a fost biruinţa lui Dumnezeu.”

Card.Iuliu Hossu-CREDINTA NOASTRA ESTE VIATA NOASTRA....

Destinul zilei de 1 decembrie pare a fi identic cu cel al episcopului greco-catolic Iuliu Hossu, cel care la 1 Decembrie 1918, pe Campul lui Horea din Alba-Iulia a citit Declaratia de Unire. Inainte de a da citire documentului care a anuntat unirea Transilvaniei cu Romania, episcopul Iuliu Hossu a rostit o scurta cuvantare in care afirma: "Astazi, prin hotararea noastra se infaptuieste Romania Mare, una si nedespartita, rostind fericiti toti romanii de pe aceste plaiuri: Ne unim pe veci cu Tara Mama Romania! Va amintiti cand prin sutele de spitale, in zilele de intuneric, va vesteam ca <>, va aratam ca vine ceasul cand toti factorii nedreptatii vor plange lacrimi de sange in ziua bucuriei noastre. A biruit dreptatea! Acesta-i ceasul dreptatii lui Dumnezeu si al rasplatirii Lui. Acesta-i ceasul bucuriei noastre, bucuria unui neam intreg pentru suferintele veacurilor, purtate de un neam cu credinta in Dumnezeu si cu nadejdea in dreptatea Lui".
Episcopul Iuliu Hossu a ramas alaturi de credinciosii sai in perioada ocupatiei maghiare dintre 1940-1944, continuandu-si activitatea pastorala, incercand sa mentina scolile romanesti si speranta romanilor. Episcopul Hossu a scapat in aceasta perioada din doua atentate: unul la Cutis (22 august 1943) si altul la Budac, unde s-a tras foc de arma (31 octombrie 1943). Academia de Teologie din Cluj a fost devastata (3 martie 1944), iar Episcopul insultat si scuipat in fata de studenti maghiari (4 martie 1944). Episcopul Iuliu Hossu a fost unul dintre putinii oameni din Cluj din acea perioada care vizitau evreii din ghetou si le asigurau aprovizionarea cu alimente.
Povestea episcopului Hossu nu se opreste aici: a intrat aproape imediat in conflict cu autoritatile comuniste. La 27 octombrie 1948, Episcopul Iuliu Hossu, impreuna cu Episcopul romano-catolic Marton Aron de la Alba-Iulia, au prezentat Ministerului Cultelor Statutul Bisericii Catolice din Romania, pentru toate riturile: latin, bizantin, armean si rutean. Statutul n-a fost acceptat, iar Episcopul Iuliu Hossu a fost arestat in 28 octombrie 1948 de la locuinta din Bucuresti a fratelui sau, ing. Traian Hossu, unde era gazduit.
In februarie 1949 episcopul Iuliu Hossu, alaturi de ceilalti episcopi greco-catolici, a fost transferat la Manastirea Caldarusani. In mai 1950 vor fi transferati cu totii la Penitenciarul din Sighetu Marmatiei si supusi unui regim de exterminare. Aici a fost contactat de Securitate si i s-a oferit un scaun mitropolitan, ortodox, pe care l-a refuzat. Episcopul Iuliu Hossu si-a continuat viata in izolare la Manastirea Caldarusani pana la sfarsitul vietii, la 28 mai 1970. Episcopul Iuliu Hossu a stiut sa-si pastreze coloana vertebrala, indiferent de vremuri si de dusmani.CREDINTA NOSTRA ESTE VIATA NOASTRA...AMIN

Preot Paroh Lucian Dudas

1 DECEMBRIE ZIUA NATIUNII ROMANE

Marea Unire din 1918 a fost si rãmâne pagina cea mai sublimã a istoriei românesti. Mãretia ei stã în faptul cã desãvârsirea unitãtii nationale nu este opera nici unui om politic, a nici unui guvern, a nici unui partid; este fapta istoricã a întregii natiuni române, realizatã într-un elan tâsnit cu putere din strãfundurile constiintei unitãtii neamului, un elan controlat de fruntasii politici si religiosi pentru a-l cãlãuzi cu inteligentã politicã remarcabilã spre telul dorit.

d-na preoteasa Ramona Elena Dudas

Rafila Găluţ, fecioara stigmatizată de la Bocsig

În ziua de 18 octombrie 2008, Preasfinţitul Alexandru Mesian, Episcop greco-catolic de Lugoj, s-a aflat în vizită pastorală în localitatea Bocsig, judeţul Arad. Este a treia vizită pastorală pe care Preasfinţia sa a făcut-o în această localitate, prima vizită având loc în anul 1995, pe 7 mai, când a avut loc sfinţirea bisericii şi hirotonirea întru preoţie a preotului paroh Gheorghe Tomoioagă. Tot atunci Preasfinţia Sa a vizitat şi mormântul Rafilei Găluţ, fecioară care a purtat rănile Mântuitorului între anii 1931-1939. Vizita din acest an a avut loc în cadrul unui pelerinaj mai amplu organizat de asociaţiile AGRU şi ASTRU, sub coordonarea pr. Coriolan C. Mureşan, înscris în ediţia 2008 a "Zilelor Acţiunii Catolice". În cuvântul de învăţătură, Episcopul a scos în evidenţă semnificaţia deosebită a vizitei ce a întreprins-o în această parohie arădeană: vizită pastorală şi Sfânta Liturghie la care au participat numeroşi credincioşi din cele 10 protopopiate ale Eparhiei de Lugoj, întâlnirea asociaţiilor ASTRU şi AGRU şi pelerinajul la mormântul Rafilei Găluţ. "Bocsigul este cunoscut mai ales ca o localitate creştină unde, în perioada 1931-1939, Isus Cristos şi Maica Sfântă au apărut la o fecioară cu numele Rafila Găluţ, căreia i-au transmis anumite mesaje. În această perioadă Rafila a purtat periodic rănile dureroase ale Domnului nostru Isus Cristos, aşa cum au purtat şi Sfântul Padre Pio, Sfânta Gema Galgani şi alţi sfinţi." Amintind rolul şi implicarea celorlalţi Episcopi greco-catolici de Lugoj, Preasfinţia sa a afirmat: "Acum este rândul meu să duc la desăvârşire un lucru atât de greu: să facem lumină, să studiem, să cerem ajutorul lui Dumnezeu pentru a cunoaşte care este voia şi planul Său în aceste cazuri petrecute în perioada interbelică în cele două localităţi ale Eparhiei de Lugoj". După Sfânta Liturghie, Episcopul, preoţii şi mulţimea de credincioşi au pornit în procesiune de la biserica parohială până la cimitirul din sat, aflat la aproximativ 1 km distanţă, unde a fost oficiat un parastas la mormântul Rafilei Găluţ. Preasfinţitul Alexandru a rostit cele două rugăciuni de pe pliantul pregătit cu ocazia acestui pelerinaj, pliant în care se face o scurtă biografie a Rafilei şi se prezintă câteva aspecte legate de stigmatele pe care le-a purtat. Cei prezenţi s-au recules la mormântul fecioarei stigmatiza.

autor:Raimondo-Mario Rupp

Preoţia presupune un psihic sănătos

A te decide să studiezi pentru preoţie necesită un proces de discernământ, atât pentru cel care doreşte să devină preot cât şi pentru Biserică, şi psihologii pot oferi uneori un ajutor valoros, s-a afirmat în cadrul prezentării în ziua de joi, 30 octombrie 2008, a documentului numit "Îndrumător pentru folosirea psihologiei în admiterea şi formarea candidaţilor la preoţie", al Congregaţiei pentru Educaţia Catolică.
Textul evidenţiază importanţa Episcopilor şi formatorilor în a fi capabili să îi orienteze pe candidaţii la preoţie într-o solidă maturitate psihologică şi afectivă, precum şi într-o bogată viaţă spirituală care să le permită să facă faţă cerinţelor vieţii preoţeşti, în particular privind celibatul. Documentul afirmă că un bărbat care se simte chemat la preoţie, pe lângă virtuţi morale şi teologice, trebuie să aibă de asemenea "un solid echilibru uman şi psihic, în particular în domeniul afectiv, astfel încât să îi permită subiectului să se predispună în mod adecvat la o dăruire de sine cu adevărat liberă în relaţie cu credincioşii, potrivit vieţii de celibat".
Se arată de asemenea calităţile pe care trebuie să le aibă orice viitor preot: "un sentiment pozitiv şi stabil al propriei lui identităţi masculine şi capacitatea de a forma relaţii mature cu alte persoane sau grupuri de persoane; un sentiment solid de apartenenţă, bază a viitoarei comuniuni cu presbiteratul şi a unei colaborări responsabile cu slujirea episcopală". Potrivit documentului, o percepţie corectă privind semnificaţia vocaţiei candidatului trebuie să fie cultivată într-un "climat de credinţă, rugăciune, meditare a Cuvântului lui Dumnezeu, studiu teologic şi viaţă de comunitate".
Documentul insistă asupra faptului că cei responsabili de formarea seminariştilor trebuie să fie "experţi în persoana umană, în ritmurile ei de creştere, potenţialele şi slăbiciunile ei şi modul ei de a trăi relaţia cu Dumnezeu". Se afirmă că este necesar să se cunoască istoria candidatului, dar acesta nu trebuie să fie singurul criteriu decisiv în acceptarea lui la pregătirea pentru preoţie. Formatorul trebuie să privească la persoană "ca întreg, în progresul şi dezvoltarea sa", pentru a evita erorile în discernământ. Se atrage atenţie şi asupra tendinţei candidaţilor de a-şi "minimiza sau nega propriile slăbiciuni, de teama posibilităţii de a nu fi înţeleşi, şi în consecinţă de a nu fi acceptaţi".
Documentul susţine că în cazurile cu nevoi particulare, apelul la un psiholog poate "ajuta candidatul să depăşească aceste răni", pentru a ţinti spre "un stil de viaţă ca acela al lui Isus, Bunul Păstor, Cap şi Mire al Bisericii". În acest context, se recomandă evaluarea psihologică cu consimţământul liber al candidatului. Psihologii care acordă acest sprijin trebuie să aibă "o solidă maturitate umană şi spirituală", se spune, precum şi "un concept creştin privind persoana umană, sexualitatea, vocaţia preoţească şi celibatul". Documentul mai arată clar că serviciile psihologice nu pot înlocui îndrumarea spirituală. Se afirmă că viaţa spirituală "în sine favorizează creşterea în virtuţile umane, dacă nu există un blocaj de natură psihologică".

Catholica

Sesiunea din octombrie a Sinodului BRU (comunicat)

Sinodul Episcopilor Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, s-a întrunit în a cea de a doua sesiune ordinară a acestui an, la Blaj, în perioada 21-23 octombrie a.c. La lucrările Sinodului au participat următorii membri ai Sinodului Episcopilor: Preafericirea Sa Lucian Mureşan, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică; Preasfinţia Sa Virgil Bercea, Episcop eparhial de Oradea; Preasfinţia Sa Alexandru Mesian, Episcop eparhial de Lugoj; Preasfinţia Sa Ioan Şişeştean, Episcop eparhial de Maramureş; Preasfinţia Sa John Michael Botean, Episcop eparhial de St. George în Canton, Ohio (SUA); Preasfinţia Sa Vasile Bizău, Episcop al Curiei Arhiepiscopale Majore şi Preasfinţia Sa Mihai Făţilă, Episcop auxiliar de Alba Iulia şi Făgăraş.
A absentat Preasfinţia Sa Florentin Crihălmeanu, Episcop eparhial de Cluj-Gherla: această absenţă se datorează prezenţei Preasfinţiei Sale, ca delegat al Bisericii Române Unite cu Roma, la cea de a XII-a Adunare Generală a Sinodului Episcopilor, ce are loc la Vatican în perioada 5-26 octombrie a.c. Ca invitaţi pentru prezentarea unor probleme specifice au fost prezenţi la discutarea anumitor teme şi pr. Ovidiu Mărginean, cancelar al Eparhiei de Canton-Ohio, pr. dr. Ioan Mitrofan, econom al Bisericii; şi pr. Cristian Terheş.
În sesiunile de lucru, Sinodul Episcopilor a analizat şi dezbătut raporturile de activitate ale diferitelor comisii sinodale; a dezbătut problema organizării interne a structurilor ecleziastice; a analizat rezultatele procesului de reformare a aparatului Curial; a aprobat Regulamentul de organizare şi funcţionare al Curiei Arhiepiscopale Majore; a aprobat o serie de documente care au ca scop o mai bună reglementare a raporturilor dintre diferitele organisme. În vederea îmbunătăţirii activităţii, Sinodul a luat în considerare şi propunerile de modificări ce trebuie aduse Statutului Sinodului şi Statutelor Tribunalelor Ecleziastice; au fost aprobate propunerile venite din partea Comisiei Sinodale pentru redactarea Dreptului Particular.
S-a făcut analiza şi s-au luat hotărâri asupra următoarelor teme: "Fondul Marchiş" constituit pentru susţinerea studenţilor teologi; unele situaţii particulare din Diaspora; transferul preoţilor români în serviciul Bisericii Catolice din SUA; constituirea asociaţiei Romanian Greek Catholic Association, Inc; stadiul procesului de beatificare a Episcopilor martiri; raporturile ecumenice cu Biserica Ortodoxă Română. În ceea ce priveşte ultima temă abordată, Sinodul a reiterat necesitatea ca aceste raporturi să continue în spiritul autentic de iubire şi cu respectarea normelor magisteriale în domeniu.
Sesiunea sinodală a fost precedată de celebrarea unui Te Deum, în Catedrala Arhiepiscopală, lucrările Sinodului Episcopilor fiind încredinţate de către Preafericirea Sa Lucian grijii materne a Preasfintei Fecioare Maria. Concomitent cu desfăşurarea lucrărilor sinodale au avut loc în Catedrala Arhiepiscopală şi în Aula Magna a Facultăţi de Teologie din Blaj şi momente comemorative ocazionate de împlinirea a 60 de ani de la interzicerea Bisericii Române Unite din România.
Sub titlul "1948-2008, Credinţă şi jertfă", manifestările au fost marcate de momente emoţionante dintre care amintim: premiera filmului "Scrisoare către fratele meu", în regia d-nei Anca Berlogea, lansarea volumelor "În împărăţia lutului" şi "Aspecte din viaţa Blajului" ale scriitorului Radu Brateş (21 octombrie a.c); lansarea volumului "60 de ani de la interzicerea Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică"; comunicări susţinute de d-nul Emil Hurezeanu, scriitor, publicist şi reputat analist politic, şi de d-nul prof. univ. dr. Ion Buzaşi, profesor, critic literar şi teolog blăjean; "Uneltele sfinţirii noastre" - un recital din poezia închisorilor şi de muzică religioasă, susţinut de d-na Adela Mărculescu, actriţă a Teatrului Naţional din Bucureşti, şi interpreta populară Veta Biriş. La toate aceste momente comemorative au participat şi membrii Sinodului Episcopilor.
Lucrările Sinodului Episcopilor s-au desfăşurat într-o atmosferă de firească comuniune fraternă, fiind marcate şi de momentele emoţionante ale comemorării jertfei pentru credinţă a Episcopilor, preoţilor, călugărilor şi mirenilor Bisericii noastre, desfiinţată brutal în urmă cu 60 de ani.La finalul lucrărilor Arhiepiscopul Major, Preafericirea Sa Lucian, a acordat o binecuvântare particulară întregului Sinod al Episcopilor.
S-a stabilit statutar ca următoarea sesiune ordinară a Sinodului Episcopilor Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, să se desfăşoare la Blaj, sediul Arhiepiscopului Major, în perioada 2-4 iunie 2009. (Semnează Notarul Sinodului Episcopilor, pr. William A. Bleiziffer)

Preasfinţia Sa Vasile, la ceas aniversar

Preasfinţia Sa Vasile, episcop al Curiei Arhiepiscopiei Majore, împlineşte astăzi, 14 octobrie 2008, frumoasa vârstă de 39 ani.
În acest ceas aniversar, felicităm pe arhiereul nostru cu tradiţionalul “Întru mulţi şi binecuvântaţi ani, Stăpâne!”, îndreptând totodată rugăciunile nostre către Bunul Dumnezeu pentru a-l binecuvânta pe Preasfinţia Sa cu sănătate şi mulţime de zile, cu revărsare a prisosiţei darurilor Sale divine, toate întru rodnică şi îndelungată slujire arhierească.
“Întru mulţi şi binecuvântaţi ani, Stăpâne!”
Biroul de presă al Mitropoliei Blajului

CUVINTE DE AUR din BIBLIE

Eu sunt Usa.Daca intra cineva prin Mine,va fi mantuit.(Ioan 10,9)

Cursa pentru convertirea neamurilor

Visul musulman de cucerire a lumii pare ca este departe de implinire.Conform unei emisiuni difuzate de Al Jazeera,6 milioane de africani musulmani sunt convertiti in fiecare an la crestinism in cadrul Bisericii Catolice .Fenomenul este unul extrem de "ingrijorator" pentru clericii musulmani.

In cadrul emisiunii a fost invitat seicul Ahmad Al Katani,o importanta figura in lumea islamului.Invitatul a oferit statistici care par incredibile:667 de musulmani se convertesc in fiecare zi la crestinism(in Biserica Catolica).In fiecare luna a anului trecut aproximativ 16.000 de musulmani sau convertit la crestinism.Invitatul emisiunii tragea un semnal de alarma:prea putine convertiri la islam in comparatie cu cele la crestinism.Pentru fiecare african convertit la islam sunt mii de alte convertiri la crestinism.Seicul Ahmad Al Katani atragea atentia asupra situatiei disperate in care se afla islamul de pe continentul negru vizavi de puternica dezvoltare a Bisericii Crestine Catolice.In Kenia,care are o populatie de 30 milioane,din care un sfert sunt musulmani,conform datelor furnizate de seic,sunt doar 900 de moscheii(multe dintre ele intr-o stare jalnica)fata de 25.000 de biserici crestine(14.000 Catolice).De unde dezinteresul atit de mare pentru islam din partea africanilor?Pe deoparte,musulmanii ii acuza pe crestini ca ii cumpara pe africani prin intermediul organizatilor de binefacere,dar,pe dealta parte,se autosesizeaza ca sunt mult mai prezenti ei in acest domeniu al ajutorarii.O alta strategie propusa pentru stoparea"expansiunii lui Cristos",cum numea seicul,ar fi construirea de scoli unde copii ar putea invata islamul.Dar se pare ca nici aceasta noua pista nu ajuta cu nimica" legea lui Mahomed".Crestinismul se bazeaza pe "marea trimitere"pe care Cristos le spune Sfintilor Apostoli:"Duceti-va si faceti ucenici din toate neamurile,botezandu-i in numele Tatalui si al Fiului si al Spiritului Sfant".Inca din fasa,noua credinta este modelata ca religie universala (universala-catolica),fiind deschisa si acesibila oricui,indiferent de etnie,neam,limba sau cultura.Spre deosebire de islam,crestinilor nu li se cere sa intemeieze un imperiu al credintei si nici o convertire fortzata a popoarelor.Trimiterea este foarte clara:"ucenici din toate neamurile",si nu transformarea tuturor neamurilor in ucenici.

Pr.Prof.dr Cristian Barta

România: un NU răspicat căsătoriilor homosexuale

Senatorii jurişti din Parlamentul României au amendat, la începutul lunii, Codul familiei şi au specificat clar, în articolul 1, că familia se bazează pe căsătoria dintre un bărbat şi o femeie, şi nu pe uniunea între soţi, aşa cum era până acum în textul de lege. Modificarea nu lasă loc de interpretare: căsătoria nu poate fi oficiată între persoane de acelaşi sex. În momentul de faţă, cuplurile homosexuale nu sunt recunoscute şi nu au niciun fel de drepturi. „Am vrut să specificăm din primul articol că o căsătorie poate avea loc doar între un bărbat şi o femeie, mai ales că în ultima vreme au fost mai multe asociaţii care au vorbit despre posibilitatea căsătoriei între homosexuali. În acest demers am ţinut cont de valorile societăţii şi de dimensiunea creştină a poporului român", declara senatorul Virginia Vedinaş. În replică, preşedintele Asociaţiei ACCEPT - organizaţie care apără şi promovează drepturile homosexualilor şi ale lesbienelor -, Florin Buhuceanu, susţine că argumentele senatorilor sunt ridicole, iar modificarea Codului familiei este inutilă. „Invocarea Bibliei este absolut absurdă, pentru că nu există acolo niciun model de căsătorie care să corespundă realităţilor de astăzi. În Biblie este menţionat că se practica poligamia, relaţiile dintre tată şi fiică, or nu cred că astea sunt modelele pe care le doresc a fi promovate senatorii jurişti", a declarat Buhuceanu. În plus, acesta susţine că iniţiativa adoptată în Comisia juridică a Senatului nu aduce nimic nou şi este neconstituţională. „Modificările încalcă principii fundamentale în materia drepturilor omului, recunoscute prin Constituţia României", a mai precizat acesta. Cât priveşte situaţia în Uniunea Europeană, căsătoriile homosexuale sunt acceptate în Spania, Belgia şi Olanda. Dacă aceste ţări recunosc căsătoriile, în altele, ca Finlanda, Franţa, Germania, Luxemburg, Suedia, Marea Britanie, Cehia, Slovenia şi Ungaria, sunt recunoscute uniunile civile/consensuale sau parteneriatul înregistrat, în timp ce alte ţări, Austria şi Portugalia, nu au legiferat acest domeniu, însă le recunosc partenerilor de acelaşi sex anumite drepturi, după o anumită perioadă de convieţuire - în convieţuirea neînregistrată.

Ramona Elena Dudas

CUVINTE DE AUR din BIBLIE

Adevarat,adevarat va spun,ca cine asculta cuvintele Mele,si crede in Cel ce Ma trimis,are viata vesnica,si nu vine la judecata,ci a trecut din moarte la viata
(Ioan 5,24)

Vor fi prooroci mincinosi. După cine să mergem?

„A proroci" are sensul general de a prevedea şi a anunţa evenimente viitoare, de a prevesti. Uneori este sinonim cu „a ghici", însă în cele mai multe situaţii are o conotaţie religioasă, însemnând atât a prezice viitorul, cât şi a transmite voia divină.1
Articolul care a deschis ediţia cotidianului american The Washington Post, din 23 iunie 2004, relata în amănunt onorurile aduse reverendului Sun Myung Moon în sala de recepţie a Senatului SUA. Festivitatea fusese organizată pe 23 martie 2004, sub pretextul răsplătirii a 100 de persoane care au „luptat pentru pace". Totuşi, dintre toţi aceştia, numai Sun Myung Moon şi soţia sa, Hak Ja Han Moon, au fost încoronaţi de către deputatul Danny K. Davis, democrat din Illinois. La eveniment au participat 300 de persoane, între care 12 deputaţi şi senatori.Înaintea primirii coroanei, Sun Myung Moon a ţinut un lung discurs în care a anunţat că el a fost trimis pe pământ pentru a salva cele 6 miliarde de locuitori ai planetei, fiind nimeni Altcineva decât Mântuitorul întregii omeniri, Mesia, Dumnezeul cel reîntors în lume, adevăratul părinte. Tot atunci, Moon a pretins că a vorbit cu toţi preşedinţii morţi ai Americii, cu fondatorii celor cinci mari religii şi cu mulţi alţi lideri spirituali ai lumii, fiecare dintre aceştia găsind în învăţătura lui Moon puterea de a-şi îndrepta greşelile şi de a renaşte ca noi persoane.2 Vor fi proroci... falşi (înşelători)Dar cine este, de fapt, Sun Myung Moon? S-a născut în 1920, în Coreea. Şi-a petrecut copilăria într-o Biserică Penticostală, care încuraja vedeniile şi alte practici atribuite Duhului Sfânt. Între anii 1936 şi 1946, a pretins că a avut mai multe vedenii în care a fost anunţat că a fost ales de Dumnezeu pentru a duce până la capăt restaurarea Împărăţiei Lui pe pământ. În 1954, a înfiinţat în Seul, Coreea de Sud, Biserica Unificării, cu numele oficial „Asociaţia Sfântului Duh pentru Unificarea Creştinismului Mondial", care numără în prezent aproximativ 2 milioane de adepţi în întreaga lume. Moon afirmă că Isus Şi-a ratat misiunea pe pământ, iar el este ales ca Mesia al Legământului Veşnic pentru a termina lucrarea începută de Isus. Considerând că Biblia este insuficientă, a completat-o cu cartea sa Principiul Divin. Deşi este la a patra căsătorie, Moon şi soţia lui pretind că formează familia ideală pe pământ, după modelul lui Adam şi al Evei înainte de păcătuire, fiind numiţi şi „Adevăraţii Părinţi". Organizează cununii religioase pe stadioane, pentru sute de cupluri simultan. Prin acţiunile anticomuniste şi pentru pace începute în anul 1980 a câştigat încrederea grupurilor conservatoare americane, care au început să-l susţină. Gruparea religioasă promovează ascultarea absolută faţă de Moon în orice detaliu al vieţii personale. Membrii sunt încurajaţi să rupă legăturile cu familiile lor, acestea fiind considerate „neluminate". Moon conduce actualmente un imperiu financiar clădit cu banii şi forţa de muncă a membrilor, fiind unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume. Deţine companii în Coreea de Sud şi în Japonia, unde produce armament, extract de ginseng şi vase de porţelan. Pe cei doi"prorooci"ii vedeti in poza alaturata acestui articol.

Cine are urechi de auzit sa auda si ochi de vazut sa vada.AMIN

Pr.Lucian Dudas

CUVINTE DE AUR din Biblie

Tot asa sa lumineze si lumina voastra inaintea oamenilor,ca ei sa vada faptele voastre bune si sa-l mareasca pe Tatal vostru care este in ceruri.

Matei:5,16

O mare cinstire Sfintei Treimi...

Ungheni, dimineaţă de duminică, 7 septembrie 2008. O mare de oameni se revarsă pe aleile înguste ale cartierului din localitate. Maşini, autobuze îngrămădite pe o parte şi pe alta a drumului aduc din toate colţurile ţării şi chiar ale lumii pe aceia care vor să participe trupeşte şi sufleteşte la un moment de înaltă trăire spirituală, SFINŢIREA UNEI BISERICI. O biserică...Ce poate fi mai frumos şi mai binecuvântat de Dumnezeu decât un loc unde oamenii, mai mulţi sau mai puţini, se adună în numele lui...! Chiar nu contează în aceste momente ce fel de biserică este, deorece se văd venind greco-catolici, ortodocsi, romano-catolici, reformaţi, credincioşi de toate culturile religioase, dar în primul rând OAMENI veniţi să fie alături de fraţii lor, mica comunitate de greco-catolici din localitate, care sărbătoreşte astăzi un moment unic în viaţa unui om, cel al sfinţirii bisericii lor, locaşul de rugăciune pentru care s-au străduit şi-au îndurat atâtea 8 ani ca să-l construiască şi să-l pregătească pentru sfinţire.
Curtea bisericii devine deodată neîncăpătoare: bătrâni, tineri, copii, localnici şi oaspeţi, preoţi aşteaptă cu nerăbdare sosirea înalţilor prelaţi, care să oficieze slujba de sfinţire. Pe covorul întins spre poartă, preotul paroh însoţit de copii ai comunităţii îi întâmpină cu tradiţionala pâine şi sare şi cu cuvinte încărcate de profundă emoţie spirituală pe aceia care vin să-i dea bisericii lor binecuvântarea. Lumea amuţeşte cuprinsă de vraja harului ceresc coborât peste toate, lucruri şi oameni deopotrivă. Biserica este sfinţită primind hramul „Sfânta Treime”, nume ce semnifică UNITATEA. La aceasta fac apel în cuvânul lor atât Preasfinţitul Arhiepiscop Major Lucian Mureşan, cât şi preotul paroh Lucian Dudaş: unitatea întru credinţă, dar ,mai ales, întru respect, înţelegere, toleranţă şi omenie.
Biserica? O bijuterie! Mică, cochetă, loc unde se îmbină într-o armonie perfectă lemnul tradiţional al iconostasului, prelucrat cu îndemânare de un artizan popular, cu picturile sobre de pe acesta sau de pe pereţi bisericii, obiectele de cult aduse de inimosul preot paroh din pelerinajele făcute de acesta pe la „curţile Europei” în căutarea de sponsori pentru construcţia besericii. Cu siguranţă, nu toate aceste obiecte îi reamintesc de lucruri plăcute din călătoriile lui, unde de multe ori a fost nevoit să se umilească, aşa cum s-a umilit şi pe la autorităţile româneşti, ca să-i fie lui şi credincioşilor lui recunoscut dreptul la străbuna credinţă, dar când îşi aminteşte de aceste experienţe zâmbeşte şi vorbeşte de mântuire,deoarece, vorba poetului: „Durerea-i esenţa din verbul „a fi”...

Soarele, prea fierbinte pentru o zi de septembrie, provoacă mult disconfort în rândul mulţimii, dar nimeni nu pleacă: prea e măreţ şi impresionant momentul...Un grup de copii de la şcoala din localitate prezintă în încheiere un scurt moment patriotico-religios. În versurile recitate sau cântate de ei vorbesc despre mândria de a fi român şi creştin. Încet curtea bisericii se goleşte, mulţimea se îndreaptă spre Casa de Cultură a oraşului, unde urmează o agapă frăţească, alţii spre localităţile sau casele lor, lăsând în urmă un gând frumos, de adâncă vibraţie spirituală, sufletescă şi frăţească, într-un cuvânt: TRĂIRE ROMÂNEASCĂ.

Prof. Olimpia Nedelea

Aceasta este ziua pe care a facut-o Domnul

În Duminica dinaintea Înălţării Sfintei Cruci, 7 septembrie, Preafericirea Sa Lucian, Arhiepiscop Mitropolit de Alba Iulia şi Făgăraş - Blaj şi Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, s-a aflat în vizită pastorală în mijlocul credincioşilor din parohia Ungheni, protopopiatul Târgu-Mureş, cu ocazia sfinţirii noii biserici parohiale. Însoţit de pr. Ioan Fărcaş, protopop al Blajului şi vicar episcopal cu pastorala, Înaltul Ierarh a fost întâmpinat în faţa bisericii, cu un cuvânt de bun-venit, de către protopopul de Târgu-Mureş, pr. Liviu Sabău, dimpreună cu parohul din Ungheni, pr. Lucian Dudaş.
Ceremonia a început la orele 10, cu oficiul sfinţirii noului lăcaş de cult. A urmat Sfânta Liturghie, oficiată pe esplanada din faţa bisericii, alături de Înaltul Ierarh concelebrând 22 de preoţi din protopopiatul Târgu-Mureş şi nu numai, cărora li s-au alăturat Mons. Bryan Sharp din Leeds, Anglia, Mons. Joseph Maresch din Dieceza Linz, Austria, pr. Baróti Csaba, paroh romano-catolic în Ungheni. Au asistat parohul reformat din Ungheni, dl. Székely Ferencz, cât şi pastorul comunităţii penticostale din Ungheni, Emanuel Muntean. Corul parohiei Târgu-Mureş IV, condus de dirijoarea Maria Sabău, a dat răspunsurile la Sfânta Liturghie. În cuvântul de învăţătură adresat mulţimii credincioşilor, Preafericirea Sa Lucian remarca tocmai participarea la bucuria comunităţii greco-catolice a tuturor cultelor din Ungheni, cu excepţia fraţilor ortodocşi, menţionând şi ruşinoasa situaţie a fostului lăcaş greco-catolic, care în loc să fie retrocedat celor în drept, s-a preferat să fie înghiţit de o nouă construcţie ridicată de parohia ortodoxă:
"Aducem preamărire marelui Dumnezeu, Cel în Treime adorat şi preamărit, pentru ziua aceasta binecuvântată şi încărcată de haruri, petrecută împreună. Desigur, motivul principal al unirii noastre în rugăciune este cel al consacrării noii biserici greco-catolice din această parohie. Ar trebui să fie bucurie deplină. Însă nu putem să trecem cu vederea, să uităm întrutotul şi să gustăm din plin bucuria acestei zile, fără să nu ne aducem aminte cât de greu a fost drumul până aici. Nu cred că a stat bine, nu cred că este o onoare sau titlu de glorie pentru comunitatea românilor din Ungheni să se fi încrâncenat pentru un motiv pentru care justiţia dumnezeiască ar fi avut cele mai bine soluţii: românilor greco-catolici să le fi fost dăruită biserica veche, de către fraţii lor, români ortodocşi, pentru ca noua biserică ortodoxă dorită a se construi, să nu aibă la temelie ruinele bisericii mame a Ungheniului, ruine pentru care plâng strămoşii pentru că li se şterg urmele; plâng pentru că iubirea dintre fraţii de acelaşi sânge, obiceiuri şi limbă, este izgonită, înlăturată, în folosul urii şi a discordiei, care sunt atât de neplăcute lui Dumnezeu şi oamenilor de bunăvoinţă. Dar, în această oră solemnă pentru parohia greco-catolică din Ungheni, ora dedicării bisericii cu hramul Sfânta Treime, dorim să-i asigurăm pe toţi locuitorii de aici, de orice confesiune religioasă ar fi, de orice naţionalitate, de orice statură politică sau socială, că fiii Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice, doresc să trăiască în bună înţelegere, în armonie, în iubire şi în iertare cu toţi. Toţi împreună avem obligaţia de a-L mărturisi, nu doar cu vorba, cât mai ales cu viaţa întreagă, că Isus este singurul Domn şi Mântuitor, care răsplăteşte fiecăruia după faptele sale."
Înaltul Ierarh s-a referit apoi pe larg la tema duminicii, la modul în care Dumnezeu Tatăl a iubit lumea: "Aşa a iubit Dumnezeu lumea, încât pe Fiul Său Unul-Născut L-a dat, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică" (In 3,16), continuând apoi: "Iubiţi credincioşi din Ungheni, în biserica Preasfintei Treimi să vă umpleţi de darul unităţii şi al iubirii faţă de Dumnezeu şi faţă de semeni. O biserică frumoasă precum Treimea; o biserică luminoasă precum Treimea lumină; o biserică primitoare precum Treimea iubitoare; o biserică scară spre cer, precum Treimea fericire veşnică. Apreciez tot efortul vostru, toată jertfa voastră; mă înclin în faţa răbdării şi a curajului de care aţi dat dovadă, în faţa umilirilor şi a jignirilor pe care le-aţi îndurat cu credinţă. De acum înainte să daţi dovadă de iubire neprefăcută faţă de toţi cei cu care Domnul vă vrea să trăiţi alături. Pacea lui Cristos să domnească aici." S-au adresat celor prezenţi Mons. Bryan Sharp, de al cărui generos sprijin s-a bucurat construcţia noii biserici, şi pr. paroh Lucian Dudaş, care a adresat cuvinte de mulţumire tuturor binefăcătorilor, oferind Înaltului Ierarh o icoană a Maicii Domnului. Întâistătătorul, mulţumindu-i, i-a oferit ediţia jubiliară a Bibliei de la Blaj, spunându-i: "Pentru Sfinţia ta, pentru familia ta, am toată consideraţia. Nu-mi sunt străine realităţile de zi cu zi pe care le-ai trăit; nu-mi sunt străine frământările, lacrimile, dar şi bucuriile care te-au însoţit pe tot parcursul păstoririi tale în această parohie. De acum înainte, prioritatea este aceea de a face ca Evanghelia să ajungă la mintea şi inima oamenilor, iar la masa euharistică să participe cât mai mulţi."

Pr.Lucian Dudas

Invitatie

In data de 07.septembrie 2008,Parohia Greco-Catolica "Sfanta Treime"Ungheni va invita pe toti crestinii de toate confesiunile,la sfintirea bisericii greco-catolice din localitatea Ungheni Judetul Mures.Slujba de sfintire si Sfanta Liturghie va incepe la ora 09.30 si va fi oficiata de Preafericirea Sa Lucian,Mitropolit de Alba Iulia si Fagaras-Blaj si Arhiepiscop Major al Bisericii Romane Unite cu Roma ,Greco-Catolica.

Pr.Lucian Dudas