Sfantul Ilie, carutasul Raiului

Una dintre cele mai frumoase si iubite sarbatori crestine, „Sfantul Ilie”, se sarbatoreste de catre credinciosii greco-catolici pe data de 20 iulie. Ilie era un om foarte credincios care a trait in secolul al IX-lea inainte de Cristos, pe cand Ahab, cel ce se inchina la idoli, imparatea peste intreg Israelul. Suparat ca vede atata ratacire si rautate in lume, Ilie s-a dus direct la Ahab si, dupa ce l-a certat pentru idolatrie, i-a spus ca Dumnezeu il va pedepsi pe el si pe poporul lui: „In acesti ani nu va fi nici roua, nici ploaie, iar tu si nevasta ta veti muri de moarte infricosatoare!” Nici n-a rostit bine Ilie aceste cuvinte ca cerul s-a si inchis deasupra, nelasand ploaia sa mai cada peste pamant. A urmat o seceta infioratoare timp de trei ani si jumatate. Sufereau oamenii, animalele si pasarile de foame si de caldura. Vazand asemenea grozavie, Ahab l-a amenintat pe Ilie cu moartea si a inceput sa-l caute. Proorocul a fugit insa si s-a ascuns la malul unui parau, unde era hranit de corbii care ii aduceau paine in cioc. A stat ce a stat acolo, dar apoi a plecat unde a vazut cu ochii, ajungand in tara Feniciei, la casa unei vaduve cu frica de Dumnezeu. Aceasta l-a hranit si l-a gazduit cu mare dragoste. Intre timp, imparatul Ahab si sotia lui au murit, asa cum proorocise Ilie. N-a trecut multa vreme si, pe 20 iulie, s-a ridicat si Ilie la cer, intr-un car de foc. De atunci este mereu sarbatorit la aceasta data.

pr.LucianDudas

Te salutam mica Roma.

Acesta este si salutul copiilor din Parohia Greco-catolica "Sfanta Treime"Ungheni,care in data de 10 iulie 2009,impreuna cu parintele paroh Lucian Dudas si d-na preoteasa Ramona Dudas au vizitat leaganul latinitatii noastre,Blajul.
Primul popas l-am facut la Cetatea de Balta unde am vizitat Castelul Bethlen-Haller.Zabovind in fata castelului, apare un nene de la care am mai stors cateva informatii.Astfel, am aflat ca acest castel e construit in stil gotic intre anii 1615-1624. Ridicat pe patru nivele si cu ziduri groase de pana la 1.40 cm, castelul, a fost mai intai in proprietatea lui Gabriel Bethlen dupa care, a intrat in proprietatea lui Eugen Haller care aduce de altfel elemente ale stilului baroc.Chiar daca nu am auzit povestea castelului Bethlen Haller in intregime, a fost de ajuns sa il privim si sa realizam ca reprezinta mandria acestei zone.A doua oprire o facem la intrare in orasul Blaj ,la teiul lui Eminescu si la crucea lui Iancu,unde,facand un mic popas,am ascultat frunzele care ne sopteau in bataia vantului versuri din poezia eminesciana.Am vizitat centrul istoric al Blajului:Catedrala Mitropolitana cu frumosul iconostas unde ne-am intalnit cu Pr.Vicar.Farcas Ioan,Institutul Teologic"Buna-Vestire",Campia Libertatii unde am cantat o strofa cu totii din imnul national"Desteaptatea Romane",Stejarul lui Avram Iancu si castelul Mitropolitan.In timpul itinerarului nostru prin Blajul istoric,am avut placerea sa o intilnim pe d-na directoare Sabina Victoria Marinescu care ne-a invitat sa vizitam liceul "Vasile cel Mare".
Dupa ce am descoprit toate comorile Blajului,o ultima oprire s-a facut la "magica pizza",Boema,unde ne-am potolit cu totii foamea trupeasc.Veseli si plini de mandrie sfanta am parasit Blajul ,mica Roma,cu speranta ca ne vom intoarce,exclamand si noi la fel ca si marele nostru poet Mihai Eminescu:"Te salut din inima Roma mica.Iti multumesc,Dumnezeule,ca m-ai ajutat s-o pot vedea"
d-na preoteasa Ramona-Eleana Dudas
(mai multe poze la sectiune:POZE CU EVENIMENTE DIN PAROHIE in subsolul paginii de blog)

Hramul Parohiei Greco-Catolice"Sfanta Treime" Ungheni

Astazi 08.06.2009 parohia greco-catolica Ungheni s-a imbracat in straie de sarbatoare.Parohia noastra si-a serbat hramul.La orele 10 dimineata biserica noastra din Ungheni,care a fost sfintita de catre Preafericirea Sa Lucian Muresan anul trecut la data de 07 septembrie,s-a umplut de credinciosi care au luat parte la Sfanta Liturghie.Dupa celebrarea Sfintei Liturghi preotul paroh, Lucian Dudas ,impreuna cu toti credinciosii participanti au plecat genunchii lor in fata Bunului Dumnezeu Intreit ,multumindu-I pentru toate darurile si binecuvantarile primite,cerand totodata ajutor pe viitor pentru a putea trece cu totii impreuna greutatile lumii contemporane.

Sfanta Treime

Invăţătura despre Sfânta Treime - termen care nu apare în Sfânta Scriptură - îşi face simţită prezenţa în filozofia creştină prin intermediul crezurilor postniceene. Unul dintre acestea este exprimat în simbolurile de credinta crestina, mai cu seamă în Simbolul Atanisian:

- Tatăl este creator, dar co-mântuitor, co-sfinţitor;

- Fiul este mântuitor, dar co-creator, co-sfinţitor;

- Spiritul Sfânt este sfinţitor, dar co-creator, co-mântuitor.

Trinitarienii susţin că această dogmă este clar exprimată în Sfanta Scriptura dar că dogma Sfintei Treimi a fost des atacată de către diverşi "eretici", cum sunt numiţi de aceştia adversarii trinităţii, precum Arie şi Macedonie, ca să amintim doar doi dintre marii contestatari ai Sfintei Treimi.

Primele douăConcilii Ecumenice(Niceea - 325 şi Constantinopol - 381) au statornicit definitiv învăţătura de credinţă a Bisericii, inclusiv dogma Sfintei Treimi, astfel că din secolul al IV-lea după Cristos se poate vorbi de o "adevărata cinstire în toată lumea creştină a Sfintei Treimi."

Doctrina Sfintei Treimi exprimată în forma: "Tatăl, Fiul şi Sfântul Spirit întreit în Persoane, dar Unic în fiinţă, este Dumnezeu Atotputernic, Preexistent firii şi complet Independent în raport cu orice" întradevăr face deosebire în mod fundamental de majoritatea celorlalte religii politeiste, în care dumnezeul/dumnezeii iau naştere într-un univers preexistent.

În acelaşi timp această accepţiune a Sfintei Treimi se diferenţiază net şi de viziunea monoteistă a evreiilor nominali, care în 1500 de ani până la Cristos nu au primit niciodată vreo mărturie ce i-ar fi putut duce la o asemenea accepţiune.Problema trinitatii rămâne destul de controversată, la fel cum a fost şi la Conciliul de la Niceea. Un efect indirect al adoptării acestei dogme ca oficială de către bisericile creştine a dus la reacţii adverse în lumea orientală.

Se pot observa remarci condamnatoare şi în scrierile musulmane referitor la această dogmă, ţinând cont că şi islamul are la bază credinţa monoteistă iudaică şi îl acceptă pe Iisus Cristos drept un profet foarte important la fel ca Moise.

Din acest punct de vedere multi exegeţi susţin că "acest cuvânt simplu al adevărului despre mântuire şi despre viaţa veşnică a devenit tot mai greu de răspândit printre necredincioşi datorită acestei dogme, din punct de vedere logic, complicate a trinităţii". Cine are urechi sa audat si ochi sa vadacredinta sa inteleaga.

Duminica Rusaliilor – ziua de naştere a Bisericii

Duminica Cincizecimii este sărbătoarea anuală a pogorârii Spiritului Sfânt peste Sfinţii Apostoli, aşa cum ni se istoriseşte în cartea Faptele Apostolilor din Noul Testament. Acest eveniment, care are loc la 50 zile de la Învierea Domnului, încheie descoperirea faţă de lume şi de creaţie a lui Dumnezeu, prin Mântuitorul Iisus Cristos, şi se întemeiază Biserica.
Astăzi în toate bisericilegreco-catolice se sarbatoreste Cincizecimea sau Pogorârea Sfantului Spirit .Pentru că a avut loc la 50 de zile după Paşti sarbatoarea de astăzi se mai numeşte şi Cincizecime, iar denumirea de Rusalii vine de la o sărbătoare păgână „Rosalia”, o sărbătoare a florilor şi în special a trandafirilor.
Rusaliile, împreună cu Sfintele Paşti, reprezintă cele mai vechi sărbători creştine, fiind sarbatorite încă de pe vremea Sfinţilor Apostoli, aşa cum amintesc: Sfântul Apostol Pavel, Sfântul Apostol Luca, Sf. Irineu, Tertulian, Origen, Sf. Epifanie, canonul 20 al Sinodului I ecumenic. Până la sfârşitul secolului IV şi începutul secolului V, Cincizecimea era o dublă sărbătoare: a Înălţării Domnului şi a Pogorârii Spiritului Sfant.
Pr.Lucian Dudas

Am fost la Oarba de Mures(28.mai.2009)

Iubiti frati intru Cristos;

Atunci când Armata Română părăsea fără voie şi fără să tragă un foc de armă măcar Ardealul de Nord, prin satele şi oraşele transilvănene răsuna un cântec trist: "Dacă am plecat, Ardealule, din tine/ Nu-i vina noastră, ne vom întoarce iar." Şi s-au întors ostaşii, nu înainte de a lăsa carne şi os din trupul lor prin stepa calnucă la Odesa, la Cotul Donului si Stalingrad. Unii au albit cu oasele lor stepa rusească. S-au întors însoţiţi de data aceasta de alt cântec: "Treceţi, batalioane române, Carpaţii".

Ardealul şi-a aşteptat fraţii cu inima la trecători, cu speranta în victoria mult visată, dorinţa de eliberare a Ardealului era să fie sprijinită, ca dovadă a unităţii de neam, de Divizia a IX-a de Infanterie Constanţa a generalului Costin Ionaşcu, celebra Divizie Mărăşeşti care s-a acoperit de glorie în Moldova în anii Primului Război Mondial.

Ajunşi la capul de pod Cipău - Ogra - Iernut au întîlnit iadul pe pămînt: forţarea Mureşului, lupta pentru fiecare metru de teren sub văzduhul care fierbea avea un singur ţel si anume cucerirea blestematei Cote 495, aşezarea steagului victorios pe o poziţie inespugnabilă. Sub singurul îndemn "Înainte, val după val!", au căzut în acea toamnă a anului 1944 peste 11 000 de ostaşi. Pentru scoaterea din nemeritata uitare a celor care au dat ţării ca supremă jertfă tot ce aveau mai scump, propria viaţă, acolo unde săptămâni a curs roşu Mureşul de sânge, acolo unde cei animaţi de iubire de neam şi de ţară s-au aşezat temelie la altarul patriei, acolo în ţara de morminte de la oarba de Mureş,s-a organizat,ieri,o slujba de pomenire a lor,a eroilor nostri.
La aceasta slujba pe langa mai "marii"si multii Bisericii Ortodoxe au participat si doi preoti greco-catolici,Pr.Vasile Iagar(Iernut) si Pr.Lucian Dudas(Ungheni).Tot din Ungheni a fost prezent si un grup de copii alaturi de d-na Prof.Olimpia Nedelea de la scoala Gen"Emil Dragan",care,la randul lor,au spus o rugaciune si au aprins o lumanare pe altarul sfant de la Oarba de Mures.
Pr.Lucian Dudas

Înălţarea Domnului

Înălţarea Domnului este o mare sărbătoare creştină, care comemorează înălţarea la cer a lui Isus Christos din Nazaret, la 40 de zile după Înviere.Potrivit Faptelor Apostolilor(1,1-11) Isus, după Înviere, s-a arătat apostolilor timp de 40 de zile, după care s-a înălţat la cer în prezenţa lor.
Semnificaţia Înălţării nu este legată atât de fenomenul în sine, cât ca expresie a preamăririi cereşti a lui Christos care, ridicat prin Înviere la dreapta lui Dumnezeu, domneşte ca Rege. Învingând moartea, Christos a început un nou mod de viaţă alături de Dumnezeu, pe care l-a pregătit şi aleşilor săi. La izbânda lui ia partea întreaga natură umană (cf.Ef.2.4-6).Spiritualitatea Înălţării se întemeiază pe speranţă. Creştinii privesc la casa cerească ce-i aşteaptă, trăind încă pe pământ în realitatea lumii noi în care domneşte Christos.Înălţarea lui Iisus este amintită în şi Simbolul Apostolilor si in Crezul Niceno-Constantinopolitan .Începând din secolul al IV-lea, sărbătoarea se celebrează, atât în Răsărit, cât şi în Apus, la 40 de zile după Pasti(într-o zi de joi). Înainte de fixarea acestei zile, evenimentul era comemorat la Rusalii.

In memoriam Cardinal Alexandru Todea, la Ungheni

Duminica 24 mai 2009 in cadrul comunitatii greco-catolice"Sfanta Treime" din Ungheni a avut loc slujba de parastas intru amintirea celui care a fost pentru noi toti greco-catolicii din Romania,Cardinal Alexandru Todea.La acest mare eveniment a luat parte un numar impresionant de credinciosi greco-catolici si ortodocsi din localitatea Ungheni-Mures.In cuvantul de invatatura Pr.paroh Lucian Dudas a adus spre meditare jerfa si credinta inaintasilor nostri subliniind faptul ca prin suferinta se castiga sfintenia intru Imparatia lui Dumnezeu.

CUVINTE de AUR din BIBLIE

Daca voieste cineva sa vina dupa Mine,sa se lepede de sine sa-si ia crucea in fiecare zi,si sa Ma urmeze(Lc 9 -23)

Papa îşi exprimă stima pentru Bisericile Răsăritene

Bisericile Răsăritene oferă o comoară care îi poate atrage pe alţii la Cristos, a afirmat Papa Benedict la celebrarea din această seară a Vecerniei în Catedrala greco-melchită Sf. George. "Îl salut cu căldură pe Preafericirea Sa Grigore al III-lea Laham, Patriarhul greco-melchit , care ni s-a alăturat din Damasc, pe Arhiepiscopul emerit Georges El-Murr şi pe Excelenţa sa Yaser Ayyach, Arhiepiscop de Petra şi Filadelfia, căruia îi mulţumesc pentru cuvintele amabile de bun venit. Îi salut de asemenea pe liderii celorlalte Biserici Catolice prezente în răsărit: maronită, siriană, armeană, caldeeană şi latină - precum şi pe Arhiepiscopul Benediktos Tsikoras al Bisericii Greco-Ortodoxe", au fost printre primele cuvinte ale Pontifului.

Sfântul Părinte şi-a exprimat mulţumirile sincere pentru "că mi-aţi dat această ocazie să mă rog împreună cu voi şi să experimentez ceva din bogăţia tradiţiilor noastre liturgice". "Bisericile particulare din cadrul Bisericii Universale", a subliniat el apoi, "atestă dinamismul itinerariului ei pământesc şi arată tuturor credincioşilor o comoară de tradiţii spirituale, liturgice şi ecleziale, ce dă mărturie despre bunătatea lui Dumnezeu şi despre dorinţa Sa, văzută de-a lungul istoriei, de a ne atrage pe toţi în viaţa Sa divină. Comoara vie şi străveche a tradiţiilor Bisericilor Răsăritene îmbogăţeşte Biserica Universală şi nu ar putea fi niciodată privită ca o sumă de obiecte care trebuie în mod pasiv conservate. Toţi creştinii sunt chemaţi să răspundă activ la mandatul Domnului de a-i face pe alţii să îl cunoască şi să îl iubească."

Rugaciune

“Doamne Isuse Hristoase, Tu ne-ai cerut să ne mărturisim credinţa în faţa lumii întregi, pentru ca şi Tu să dai mărturie pentru noi în faţa Tatălui Ceresc. Priveşte Doamne, mărturia pe care ţi-au dat-o episcopii greco-catolici, prin fidelitatea lor eroică până la moarte, faţă de Biserica Ta şi de Sfântul Părinte Papa, Vicarul Tău pe pământ.
Te rugăm, pentru mărirea Ta şi binele Bisericii, să arăţi şi pe pământ vrednicia acestor servi ai Tăi, ridicându-i la cinstea altarelor.
Că Ţie se cuvine toată mărirea, cinstea şi închinăciunea, Tatălui şi Fiului şi Spiritului Sfânt, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.”

Poza de pe dosarul securitatii a card.Iuliu Hossu

(Rugăciune pentru canonizarea Episcopilor Martiri care şi-au dat viaţa pentru mărturisirea credinţei celei adevarate in Cristos)

Sfantul Mare Martir Gheorghe purtator de biruinta

Vestitul mare martir Gheorghe, a trăit în vremea împăratului Diocleţian, trăgându-se din Capadochia, de neam strălucit şi luminat, din ceata ostaşilor ce se chemau tribuni; iar când a fost să pătimească era la cinstea dregătoriei de comis.Având împăratul gând să pornească război asupra creştinilor, a dat poruncă să se învrednicească de cinstiri împărăteşti şi de daruri cei ce se vor lepăda şi vor părăsi pe Cristos. Iar cei cer nu se vor supune poruncii, să aibă pedeapsă moartea. Atunci Sfântul Gheroghe fiind de faţă, a declarat că este creştin, mustrând deşertăciunea şi neputinţa idolilor, luând în râs pe cei ce credeau în ei. Neplecându-se nici cu amăgiri, nici cu făgăduinţele tiranului, care făcea multe ca acestea, nici dc îngroziri, ci se vedea nebăgător de seamă de toate, pentru aceea întâi l-au lovit în pântece cu o suliţă. Şi când i s-a înfipt suliţa în trup, a curs sânge mult; iar vârful suliţei s-a întors înapoi şi a rămas sfântul nevătămat. Apoi legându-l de o roată ţintuită cu fiare ascuţite, care a fost pornită din sus spre o vale, şi rupându-se trupul în mai multe bucăţi, cu ajutorul dumnezeiescului înger a rămas el sănătos. Şi înfăţişându-se sfântul înaintea împăratului şi a lui Magnenţiu, care şedeau alături de el şi aduceau jertfă la idoli pentru sănătatea lor, sfântul a atras pe mulţi spre credinţa în Cristos, cărora din porunca împăratului li s-au tăiat capetele afară din cetate. Şi venind la Cristos şi Alexandra împărăteasa, a mărturisit pe Cristos Dumnezeu înaintea tiranului. Au crezut şi alţii mulţi în Cristos, văzând că sfântul a ieşit sănătos dintr-o varniţă în care fusese aruncat. După aceasta i-au încălţat picioarele cu încălţăminte de fier ce avea cuie şi l-au silit să alerge. Ci iarăşi au pus de l-au bătut, fără de nici o milă, cu vine de bou uscate. Iar Magnenţiu cerând semn ca să învieze pe un mort din cei ce erau îngropaţi, din mormintele ce erau acolo, care erau de multă vreme morţi, şi făcând sfântul rugăciune deasupra mormântului, a înviat mortul şi s-a închinat sfântului, şi a marit dumnezeirea lui Hristos. Şi întrebând împăratul pe mort cine este, şi când a murit, a răspuns accsta că este din cei ce au trăit mai înainte de venirea lui Cristos, adică mai înainte de trei sute de ani şi mai mult şi cum că a ars în foc atâţia ani din pricina rătăcirii idoleşti. Pentru care minune crezând mulţi, şi înmulţindu-se spre credinţă, mareau cu un glas pe Dumnezeu, între care era şi Glicherie, căruia îi murise boul, şi l-a sculat sfântul. Din care minune adeverind şi el credinţa în Cristos, a luat cununa de martir, făcându-l păgânii in multe bucăţi cu săbiile. Deci venind mulţi la Cristos, pentru ceea ce vedeau, şi încă pentru că sfântulmartir Gheorghe intrând în capiştea idolilor, a poruncit unui chip idolesc cioplit, ca să spună dacă este el Dumnczeu, şi de i se cuvine să i se închine lui oamenii. Iar demonul cel ce era într-însul plângând a răspuns că unul este Dumnezeu adevărat: Cristos şi dintr-aceasta s-au tulburat idolii toţi şi au căzut şi s-au sfărâmat. Ceea ce neputând răbda cei ce credeau în idoli au prins pe sfântul şi l-au dus la împăratul, şi-au cerut degrab răspuns de moarte asupra lui; iar împăratul a poruncit ca să taie pe sfântul şi pe Alexandra împărăteasa cu sabia. Sfântului Gheorghe i s-a tăiat capul, iar sfânta Alexandra făcând rugăciune în temniţă, şi-a dat sufletul lui Dumnezeu.
fragment din"Vietile Sfintilor"ed. 1934,Blaj

Cristos a Inviat !!!

.

Sfanta Sarbatoare a Invierii sa va aduca lumina in suflet, pace, iubire si sperante implinite alaturi de cei dragi.

Fam .Pr.Lucian si Ramona Dudas va spun ....Cristos a Inviat !!!

Vinerea Mare

Vinerea Mare (Vinerea Pastilor, Vinerea Seaca, Vinerea Patimilor) este zi de mare doliu a intregii crestinatati pentru ca in aceasta zi a fost rastignit si a murit Mantuitorul lumii. Zi aliturgica, pentru ca Liturghia reprezinta jertfa nesangeroasa a lui Cristos, in chipul painii si al vinului, iar cele doua jertfe nu se pot aduce in aceeasi zi. In seara acestei zile se oficiaza denia Prohodului Domnului.
In mijlocul bisericii se scoate Sfantul Epitaf (care-l inchipuie mort pe Mantuitorul, inconjurat de Apostoli si Maica Domnului) pe sub care toata lumea trece, pana in dupa-amiaza zilei de sambata. In zorii zilei de Inviere este dus din nou in Sfantul altar si este asezat pe sfanta masa, unde ramane pana in miercurea dinaintea Inaltarii Domnului. Se spune ca pe cei ce trec de trei ori pe sub Sfantul Aer nu-i doare capul, mijlocul si salele in cursul anului, iar daca isi sterg ochii cu marginea epitafului nu vor suferi de dureri de ochi.
Acestei zile i se spune si Vinerea Seaca, pentru ca batranele posteau post negru, iar seara, la Denia Prohodului Domnului, luau anafura de la biserica. Dupa cantarea Prohodului Domnului se inconjoara de trei ori biserica de tot soborul, cu Sfantul Epitaf, care apoi este asezat pe masa din mijlocul bisericii. La terminarea slujbei, femeile merg la morminte, aprind lumanari si-si jelesc mortii. La sfarsitul slujbei, era obiceiul ca preotul sa imparta florile aduse, care erau considerate a fi bune de leac. Lumea, in trecut, pleca acasa cu lumanarile aprinse pe drum, ca sa afle si mortii de venirea zilelor mari. Ocoleau casa de trei ori si intrand, se inchinau, faceau cate o cruce cu lumanarea aprinsa in cei patru pereti sau doar la grinda de la intrare si pastrau lumanarea pentru vremuri de primejdie.
In popor se crede ca daca ploua in Vinerea Mare anul va fi bogat(iar anul acesta a plouat la noi la Ungheni)iar daca nu, nu va fi roditor. Unii cred ca, daca se scufunda in apa rece de trei ori in acesta zi vor fi sanatosi tot anul. Femeile nu umplu bors in acesta zi, sa nu se scalde Necuratul in el; nu coc paine sau altceva, sa nu arda mainile Maicii Domnului; nu cos, ca sa nu orbeasca; nu tes, nu torc, nu spala, pentru a nu o supara pe Sfanta Vineri; afuma casa cu tamaie, inconjurand-o de trei ori, in zorii acestei zile, pentru ca ganganiile si dihaniile sa nu se apropie de casa si de pomi. Copiii aduna flori de pe camp si le duc la biserica.
Inaltatoare zi de doliu, tacere si meditatie, Vinerea Mare este cinstita mai ales prin participarea la slujba Prohodului Domnului. Asa ramane ea in constiinta romanilor greco-catolici contemporani.
Pr.Paroh Lucian Dudas

Saptamana Patimilor - JOIA MARE

Semnificatia zilei a patra (Joia Mare) din Saptamana Sfintelor Patimi

JOI, este randuit sa sarbatorim patru evenimente din Saptamana Patimilor, primele doua facandu-se ziua, iar celelalte doua in noaptea de joi spre vineri:

SPALAREA PICIOARELOR UCENICILOR DE CATRE MANTUITORUL, dandu-le prin aceasta, lor si noua, pilda de umilinta. (Ioan 13, 1-17)

,,Dupa ce le-a spalat picioarele si Si-a luat hainele, S-a asezat iar la masa si le-a zis: Intelegeti ce v-am facut Eu? Voi Ma numiti pe Mine: Invatatorul si Domnul, si bine ziceti, caci sunt.

Deci, daca Eu, Domnul si Invatatorul, v-am spalt voua picioarele, si voi sunteti datori ca sa spalati picioarele unii altora; Ca v-am dat voua pilda, ca precum v-am facut Eu voua, sa faceti si voi.”(IOAN 13,12-15)

Asemenea si paharul, dupa ce au cinat, zicand: Acest pahar este Legea cea noua, intru Sangele Meu, care se varsa pentru voi.”(LUCA 22,19-20)

RUGACIUNEA CEA MAI PRESUS DE FIRE, IN GRADINA GHETSIMANI. (Matei 26, 36-46; Ioan 17)

,,Precum M-ai trimis pe Mine in lume, si Eu i-am trimis pe ei in lume. Pentru ei Eu Ma sfintesc pe Mine Insumi, ca si ei sa fie sfintiti intru adevar.

Dar nu numai pentru acestia Ma rog, ci si pentru cei ce vor crede in Mine, prin cuvantul lor, ca toti sa fie una, dupa cum Tu, Parinte, intru Mine si Eu intru Tine, asa si acestia in Noi sa fie una, ca lumea sa creada ca Tu M-ai trimis.

Si marirea pe care Tu Mi-ai dat-o, le-am dat-o lor, ca sa fie una, precum Noi una suntem: Eu intru ei si Tu intru Mine, ca ei sa fie desavarsiti intru unime, si ca sa cunoasca lumea ca Tu M-ai trimis si ca i-ai iubit pe ei, precum M-ai iubit pe Mine.”(IOAN 17, 17-23)

TRADAREA DOMNULUI DE CATRE IUDA (Matei 26, 47-56)

,,Si pe cand vorbea inca, iata a sosit Iuda, unul dintre cei doisprezece, si impreuna cu el multime multa, cu sabii si cu ciomege, de la arhierei si de la batranii poporului.

Iar vanzatorul le-a dat semn, zicand: Pe care-L voi saruta, Acela este! Puneti mana pe El.

Si indata, apropiindu-se de Iisus, a zis: Bucura-Te, Invatatorule! Si L-a sarutat.

Iar Iisus i-a zis: Prietene, pentru ce ai venit?

Atunci ei, apropiindu-se, au pus mainile pe Iisus si L-au prins.”(MATEI 26,47-50)

Joi este ziua in care gospodinele trebuie sa vopseasca ouale in rosu, urmand ca in Sambata Mare sa coaca pasca si cozonacul ce vor fi aduse la biserica in noaptea de Inviere pentru a fi sfintite.

"Astazi a fost spanzurat pe lemn Cel ce a spanzurat pamintul pe ape". Aceste cutremuratoare cuvinte sant rostite de preot inca din seara Sfintei Joi, cand acesta iese din Sfintul Altar purtand in spate Crucea lui Cristos.

Pr.Lucian Dudas

Duminica Floriilor

Intrarea Domnului Iisus Cristos in Ierusalim este singurul moment din viata Sa pamanteasca in care a acceptat sa fie aclamat ca Imparat. Duminica Floriilor este precedata de sambata lui Lazar, zi in care Biserica pomeneste minunea invierii din morti a lui Lazar savarsita de catre Domnul Iisus Cristos. Primirea triumfala ce I s-a facut Domnului Cristos, Care a intrat in Ierusalim ca Imparat smerit, implinind o proorocire din Vechiul Testament, a fost determinata de aceasta minune premergatoare. In aceasta zi, denumita si Duminica Stalparilor, se sfintesc, prin rugaciune si stropire cu apa sfintita, ramuri inmugurite de salcie, care se impart crestinilor, iar slujitorii Bisericii le tin in maini, cu lumanari aprinse, ca simbol al biruintei vietii asupra mortii. Ramurile de salcie amintesc de ramurile de finic si de maslin cu care a fost intampinat Mantuitorul. Cu acestea, dupa ce au fost aduse la biserica spre a fi sfintite, crestinii impodobesc icoanele, usile si ferestrele.
Pr.Lucian Dudas