Card. Carlo Maria Martini a murit vineri la Milano

Cardinalul Carlo Maria Martini a murit vineri după amiază la Milano. 85 de ani, bolnav de mai multă vreme de Parkinson, prelatul catolic italian era internat la infirmeria de la "Aloisianum", institutul universitar de studii filosofice al Societăţii lui Isus de la Gallarate, în apropiere de Milano.

Starea şubredă a sănătăţii sale a cunoscut o agravare neaşteptată joi seară şi Benedict XVI, informat imediat, s-a recules în rugăciune. La rândul său, arhiepiscopul de Milano, card. Angelo Scola, a îndemnat toţi credincioşii diecezei şi pe toţi cei care-l stimează să înalţe rugăciuni pentru predecesorul său, în semn de afecţiune şi apropiere. Vineri după amiază, la câteva minute după ora locală 16.00, card. Scola a anunţat public moartea predecesorului său.

Card. Martini a intrat în Societatea lui Isus, ordinul iezuiţilor, la numai 17 ani şi a devenit preot la 25 de ani. A fost rector al Institutului Biblic Pontifical şi, succesiv, al Universităţii Pontificale Gregoriana, după care a fost numit arhiepiscop de Milano, misiune pe care a îndeplinit-o din 1980 pînă în 2002. Dintre cele mai cunoscute iniţiative promovate în dieceza milaneză, de amintit "Şcoala Cuvântului", curs de formare a laicilor pentru a se familiariza cu Sfânta Scriptură prin metoda 'lectio divina', şi "Catedra celor care nu cred", o serie de întâlniri publice cu cei aflaţi în căutarea sinceră a adevărului. După o lungă perioadă de timp petrecută în Ţara Sfântă a revenit în Italia în 2008 pentru îngrijiri medicale.

În legătură cu moartea card. Martini, părintele iezuit Federico Lombardi, directorul Sălii Vaticane de Presă, a afirmat:
• "Moartea card. Carlo Maria Martini este un eveniment care trezeşte mari emoţii şi dincolo de limitele vastei arhidieceze de Milano, pe care a condus-o timp de 22 de ani. Este vorba de un episcop care prin cuvântul său, numeroasele sale scrieri, iniţiativele pastorale inovatoare, a ştiut să dea mărturie şi să vestească în mod eficace credinţa pentru oamenii timpului nostru, atrăgându-şi stima şi respectul celor din apropiere şi din depărtare, inspirând în exerciţiul slujirii lor numeroşi confraţi în episcopat din întreaga lume.

Formarea şi personalitatea card. Martini erau tipice unui iezuit cercetător al Sfintei Scripturi. Cuvântul lui Dumnezeu era punctul de plecare şi fundamentul al modului său de abordare a realităţii şi a oricărei intervenţii; Exerciţiile Spirituale ale Sfântului Ignaţiu de Loyola, matricea spiritualităţii sale şi a pedagogiei sale spirituale, a raportului continuu, direct şi concret, dintre lectura Cuvântului lui Dumnezeu şi viaţă, a discernământului spiritual şi a deciziilor luate în lumina Evangheliei.

Printr-o intuiţie curajoasă, Ioan Paul al II-lea a pus bogăţia culturală şi spirituală a celui care pînă atunci era un cercetător, rector al Institutului Biblic şi apoi al Universităţii Gregoriana, în slujirea conducerii pastorale a uneia din cele mai mari dieceze din lume. A avut un stil de conducere caracteristic. În ultima sa carte – intitulată "Episcopul" – card. Martini scria: "Episcopul să nu creadă că poate conduce cu eficacitate oamenii ce i-au fost încredinţaţi printr-o mulţime de prescrieri şi decrete, interdicţii şi judecăţi negative. Să mizeze, în schimb, pe formarea interioară, pe gustul şi fascinaţia Sfintei Scripturi, să prezinte motivaţiile pozitive ale comportamentului nostru după Evanghelie. Va obţine astfel mult mai mult decât prin atenţionări rigide la respectarea normelor". Este o moştenire preţioasă, aceasta, care merită o reflecţie serioasă în aceste timpuri când căutăm căile noii evanghelizări".

Radio Vatican

Tabără de vară în Parohia "Sfânta Treime" Ungheni



Treizeci de copii din Parohia Greco-catolică “Sfânta Treime”din localitatea Ungheni  Protopopiatul Târgu Mureş au participat în perioada 28 iulie -28 august la o Tabăra organizată cu tema " Curcubeul Prieteniei" .În fiecare zi de joi a săptămânii, copiii au avut parte de un program special care presupune activităţi culturale, sportive şi recreative.
În această perioadă a existat  un  program liturgic şi activităţi culturale, muzică bisericească, pictură, recitare şi interpretare de poezie şi diferite concursuri culinare, precum şi activităţi sportive şi de divertisement'.

În ultima zi din acest program ,tinerii împreună cu Pr.Lucian,d-na preoteasă Ramona ,însoţitorii de grup si animatorii au mers la Complexul Apollo Wellness Club din localitatea Sângeorgiu de Mureş unde au petrecut un timp de relaxare şi de plăcută ambianţă.

Mulţumim Bunului Dumnezeu pentru frumosul timp pe care l-am petrecut cu toţii şi îl rugăm să ne ajute,să ne dea sănătate ca să putem ca şi în anul viitor sa ne  întâlni sub acelaş "Curcubeu al Prieteniei".

d-na preoteasă Ramona-Elena Dudaş

Adormirea Maicii Domnului

Despre Adormirea Maicii Domnului, adica moartea şi înaltarea ei cu trupul la cer, nu găsim date în Sfintele Evanghelii, ci numai în tradiţia Bisericii. Aceasta este tratata în scrierile a patru parinţi orientali: Patriarhul Modest al Ierusalimului, Andrei Criteanul, Gherman al Constantinopolului şi Sfantul Ioan Damaschin. In iconografia Bisericii avem reprezentată înmormântarea Maicii Domnului cu cateva amanunte deloc de neglijat. Si anume, dacă în toate icoanele este reprezentata Maica Domnului tinând în braţe pe pruncul Cristos, acum vedem ca fiind reprezentat sufletul Maicii Domnului în chip de copil, pe care-l tine în braţe Cristos. Mesajul este simplu: pentru cel credincios, însusi Cristos vine şi îmbraţişează sufletul lui! Nu poate fi contestată legătura dintre Prea Sfânta Născătoare de Dumnezeu si Mântuitorul nostru Isus Cristos.Ce fiu nu îşi ascultă mama? Noi toţi, şi însuşi Mântuitorul, datorăm împacarea şi întoarcerea în Raiul pierdut, Maicii Domnului!… Este posibil ca El sa treaca cu vederea rugaciunea ei? "Acum când mântuire s-a făcut neamului omenesc"…Bineînţeles că mântuirea omului vine numai de la Dumnezeu şi de la nimeni altcineva, “Dumnezeu drept şi mântuitor nu este altul decât Mine” (Isaia 45, 24). Cristos este Mântuitorul, singurul mântuitor al omului!Dar oare nu poate mai mult decât toţi ceilalţi Maica Domnului? Ce poate Mântuitorul cu puterea Lui, poate Maica Domnului cu rugăciunea!…Frumuseţea este de multe ori simplitate, la rândul ei simplitatea dezarmează ştiinţa, dând importanţa trăirii curate...

 
Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi!

Rugăciune către Maica Domnului

O, Preacurată Maică a Domnului, a puterilor de sus, împărăteasa cerului şi a pământului, atotputernică apărătoare şi tărie a noastră, primeşte această cântare de laudă şi de mulţumire de la noi, nevrednicii robii tăi. Înalţă rugăciunile noastre la tronul lui Dumnezeu şi Fiul tău, ca să fie milostiv nedreptăţilor noastre. Să adauge harul Său tuturor celor ce cinstesc preacinstit numele tău şi cu credinţă şi cu dragoste se închină făcătoarei de minuni icoanei tale. Că nu suntem vrednici să fim mantuiti de Dânsul şi pentru aceasta scapam la tine, că eşti acoperitoarea noastră şi grabnică ajutătoare. Auzi-ne pe noi, cei ce ne rugăm ţie; ocroteşte-ne pe noi cu atotputernicul tău Acoperământ şi cere de la Dumnezeu Fiul tău să dea păstoriţilor noştri sfinţenie, ca să privegheze şi să cârmuiască sufletele noastre;; celor mâhniţi răbdare şi bucurie spirituala; şi nouă, tuturor, spiritul înţelepciunii, spiritul îndurarii şi al blândeţii, spiritul curăţiei şi al dreptăţii. Aşa, Doamnă preasfântă,îndura-te asupra noastră şi asupra neputinciosului tău popor. Pe cei rătăciţi povăţuieşte-i pe calea cea bună, pe cei bătrâni îi sprijineşte, pe copii îi păzeşte şi pe noi, pe toţi, ne apără şi ne ocroteşte cu îndurarea ta. Pe toţi, scoate-ne din adâncul păcatului şi ne luminează ochii inimii noastre spre căutarea mântuirii. Milostivă fii nouă aici, în această viaţă, iar la înfricoşătoarea judecată să te rogi pentru noi către Fiul tău şi Dumnezeul nostru. Că tu, Doamnă, eşti mărirea celor cereşti şi speranţa pământenilor. Tu eşti, după Dumnezeu, speranta şi apărătoarea noastră, a tuturor celor ce ne rugăm ţie cu credinţă. Deci ne rugăm ţie, Atotputernică ajutătoarea noastră, şi ţie ne predăm pe noi înşine, unul pe altul şi toată viaţa noastră, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

VACANȚA MARE

Vacanța mare se apropie cu pași repezi și, în curând, liniștea va pune stăpânire pe curtea școlilor. Acum, la ora bilanțului, elevii grupului de cateheză din cadrul Parohiei noastre , se pot mândri cu rezultatele bune obținute la învățătură, dar mai ales cu bagajul de cunoștințe dobândit în cadrul orelor de cateheză ,care s-au ținut de către d-na preoteasă Ramona -Elena Dudaș în incinta bisericii "Sfânta Treime" din Ungheni .Cu această ocazie binecuvântată ,pentru toată strădania lor din cursul anului ei au primit un premiu special și o diplomă de excelență.La ultimul curs de cateheză ținut astăzi, d-na preoteasă  i-a felicitat pe toți copiii și într-un mod special pe d-șoara Bianca Orga pentru activitatea și prezența sa în cadrul orelor de religie. Drept recompensă, doamna preoteasă le-a promis copiilor în cadrul "Taberei de Vară" multe excursii și activități recreative.
 
 VACANȚĂ PLĂCUTĂ
 
 d-na preoteasă Ramona-Elena Dudaș  

O zi cu Todea si cu Biserica sa

Todea. Pur si simplu iti vine să te ridici si să stai drepti când auzi numele ăsta. Alexandru Todea, cardinal. Cel care a slujit si condus Biserica Greco-Catolică Unită cu Roma prin timp ce părea de ne-trăit dar era cel al credintei adevărate, al decantărilor si al încercărilor – mai apoi prin timp ce părea mai usor de respirat, dar aerul era otrăvit, asuprirea era în culisele teatrului în care se juca piesa democratiei si pentru care nu a coborât, încă nici acum, un Deus ex machina...

Mi-am dorit de multă vreme să văd satul de unde a plecat cardinalul Alexandru Todea, si, mai apoi, casa unde si-a trăit ultimii ani. E frumos să-ti închipui că locurile de unde au plecat oameni mari, oamenii care le populează acum, păstrează ceva din măretia celui care si-a tras seva de acolo. Că privesc altfel soarele, că pasul lor e mai putin sovăielnic si că vorba lor, atunci când îti grăiesc, e pentru totdeauna marcată de ce-au putut ei, de acolo, da pentru toti cei din jur. Dar idealismul trebuie să-si primească hotarul lui, asa că mă voi limita la a căuta lucrurile pe care le vedea tânărul Todea atunci când a început să se ridice spre formare si cele care îl înconjurau atunci când altii, fie cu voie fie de nevoie, au găsit în casa cardinalului – profesor matca de viată în care au rămas ei spre formare, mai târziu.

 O oprire scurtă la Ungheni, lângă încă una dintre bisericile ce plâng: învelită silit în sarcofag ortodox, biserica unită duce în spate, nestiută pentru cei neinformati, boltile credintei ortodoxe, unde ai voie să furi, să minti si să împilezi. Biserica veche, neretrocedată greco-catolicilor, a fost considerată subredă dar pur si simplu în capul ei au crescut adăugirile ortodoxe, sprijinindu-se tot pe clădirea hulită. Nu credeti niciodată că s-a vorbit destul despre aceste lucruri, generatiile se schimbă, vin oameni noi si ei trebuie să afle la rândul lor în ce lume trăiesc.

Târgu Mures, protopopiat. Azi e una din Zilele Todea. si la Reghin, locul unde s-a stins, si la Teleac, la câtiva kilometri de Reghin - putini - vor fi azi momente solemne dedicate memoriei cardinalului, câteva din cele mai multe din Anul Todea, reper în calendar pentru cei 100 de ani de la nastere si cei 10 ani de când s-a stins.  asa că sun la vicarul general de la Blaj, părintele Ioan Fărcas, care e mai bine informat, si decid că vreau la Teleac.

Când vii de departe, cu greu, când ai ani în care ai dorit să ajungi undeva, lucrurile numai simple si obisnuite nu sunt. Teleacul de azi, 22 mai 2012, nu are biserică greco-catolică, are o casă cu multe fisuri lângă locul unde unitii au avut biserica, si acolo se slujeste. Aceasta este ”periferia ce devine centru”, după cum spunea cândva nepotul cardinalului, episcopul de acum Virgil Bercea. Această periferie a dat un cardinal. Urmasii lui ascultă liturghia într-o casă în care Isus de-abia are loc, dar pare mult mai în largul său, si ca statuie si ca idee, în cele două camere unite a biserică, decât în catedrale în care tămâia face rol de odicolon sfânt, acoperitor de izuri rele.Slujesc aici pr. protopop Dan Fodor, pr. protopop Alexandru Lobontiu, pr. Flavius Mihet, pr.Traian Olănescu, pr.Ioan Fărcas, pr.Mihai Stefănescu, pr.Virgil Comes, pr.Horea Bârsan si pr.Lucian Dudas. Multi. Todea s-ar fi bucurat. Putini. Nu e loc de toti câti ar fi fost cu trupul si cu inima aici, de ar fi stiut, de ar fi putut. Iar cel mai frumos lucru spus aici, care mi-a rămas în sulfet, e mărturisirea protopopului locului, pr. Alexandru Lobontiu, care spune că-i e dor de casele ascunse de mai demult, unde se tinea liturghia pe furi. Are dreptate – credinta în prigoană trebuie că a fost un lucru deosebit…

 Ajungem si la Reghin, la casa cardinalului. Pe fugă, mereu pe fugă - câte dintre marile si visatele lucruri ale vietii se întâmplă cu timp?... Fotografiez putin, întreb mult mai putin decât as fi voit. Respir putin – mai degrabă iau aer la pachet de aici prin gândurie care vin si vor fi asezate de aici încolo, după ce am fost aici, prin lucrurile care, toate, îsi aveau rostul lor si care rost va fi deslusit, poate, întrucâtva, din pozele grăbite, atunci când nu va mai fi grabă, departe fiind.

Întreb totusi ceva ca o scurtătură, ceva ce mi-ar fi plăcut să deslusesc singură, asezată, presăluind: care era lucrul cel mai drag, mai apropiat lui Todea, de aici? Altarul – mi se spune. Altarul… Casa aceasta, altarul acesta au văzut minuni. Nu doar pe cele ale bunului simt si îndârjirii de a rezista, de a păstra credinta, cu orice pret, uneori cu preturi de neplătit în zile fără nori. Dar si minuni de spus cu voce stinsă, cu ochii întorsi spre sine, spre amintiri, de teamă să nu gresesti, să nu uiti, mărturii de pus pe masa Congregatiei pentru Cauzele Sfintilor.

Plecăm. O zi pe furate. Dar mai mult ca nimic, mult mai mult ca nimic. Rămân întrebări. Oare aceasta de azi este Biserica pe care Todea a visat-o? Oare asa ar fi dorit să curgă lucrurile acum? O întrebare la care si prietenii si neprietenii ar avea lucruri interesante de spus, de ar avea curajul să răspundă privindu-se într-o oglindă ne-scălâmbă. Oglinda lui Todea tace. Un fier de călcat îsi oglindeste talpa în ea. Concluziile nu vor veni acum. Dar aniversările sunt un bun prilej pentru a trage linii si a pune în fată prezent si trecut, indiferent de răspuns.

Ramona Bălutescu

 

Pelerinaj național la mormintele martirilor din Cimitirul Saracilor din Sighetu-Marmatiei

Peste 4000 de credincioși greco-catolici  veniţi din toată ţara, au participat sâmbătă 12 mai a.c., la tradiţionalul Pelerinaj naționalla mormintele Episcopilor martiri aflate în incinta Cimitirului Săracilordin Sighetu-Marmației.La acest frumos eveniment a participat si o delegație formata din 5 persoane din Parohia noastra în frunte cu părintele Lucian Dudaș.Din partea Protopopiatului Târgu-Mureș a participat 3 preoți si 97 de persoane.

Ajuns la cea de-a IX-a ediție, Pelerinajul a început vineri 11 mai, la orele 18.00, cu o veghe de rugăciune desfășurată în holul Muzeului Memorial(fosta închisoare) din Sighetu-Marmației la care au participat sute de tineri.

Pelerinii în frunte cu episcopii, preoții și persoanele consacrate s-au îndreptat în procesiune în dimineața zilei de sâmbătă, 12 mai a.c, spre Cimitirul Săracilor, loc aflat la marginea localității Sighetu-Marmației unde își găsesc odihna în gropi anonime cei morți în temuta închisoare.

Pe altarul special amenajat cu această ocazie, a fost celebrată Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie de cătrePreafericirea Sa Cardinal Lucian alături de întreg episcopatul greco-catolic. În predica rostită cu această ocazie, Întâistătătorul Biserii Române-Unite cu Roma, Greco-Catolică, i-a îndemnat pe cei prezenți la urmarea lui Cristos cel care este Calea, Adevărul și Viața după cum au făcut-o și înaintașii lor în credință a căror jertfă se înalță zi de zi spre cer, întru miros de bună mireasmă spirituală.

La sfârșitul celebrării liturgice, Preasfințitul Părinte Vasile - Eparhul locului -, a adus mulțumiri confraților episcopi, onoraților preoți, persoanelor consacrate, autorităților locale și centrale și pelerinilor veniți la mormintele Episcopilor martiri. Un cuvânt special de mulțumire l-a adresat tuturor celor care au contribuit la buna desfășurare a evenimentului.

Mai multe poze: http://www.bru.ro/stiri/maramures/

sau:POZE CU EVENIMENTE DIN PAROHIE

pr.Lucian Dudas

10 Mai - o zi frumoasă cu soare, dar şi ziua Monarhiei

Pentru mulţi români ziua de 10 Mai nu mai înseamnă nimic, dar mai sunt unii oameni care îşi aduc aminte cu bucurie de această zi pentru că astăzi se sărbătoreşte Ziua Monarhiei.
"10 mai este fosta zi naţională a României, ziua dinastiei în care a avut loc intrarea în Bucureşti a principelui Carol I. Este ca o amintire istorică, cu o semnificaţie istorică în această perioadă a modernizării", spune istoricul Sorin Rădulescu.Pentru el, 10 mai este o zi importantă, o zi în care au avut loc evenimente deosebite pentru istoria României, " Ca şi pentru ceilalţi români, pentru mine 10 mai este o zi cu semnificaţie istorică", susţine Rădulescu.
"Pentru România, 10 mai înseamnă o zi frumoasă cu soare în care poţi să mergi la iarbă verde, dar pentru un istoric este ziua Regelui prin excelenţă", spune istoricul Ion Bulei, profesor la Facultatea de Istorie din Bucureşti.
El crede că pentru cei care au "un suflet naţional", o astfel de zi face ca patriotismul să fie mult mai treaz. "Eu sunt profesor şi lucrez cu tinerii şi ştiu că acest sentiment se manifestă, eu am senzaţia că există un moment de bucurie astăzi", crede Bulei.
Ce s-a întâmplat pe 10 mai?
10 mai este o zi importantă în care se sărbătoreşte Ziua Monarhiei pentru că la această dată au avut loc trei evenimente importante din istoria ţării noastre.În primul rând, pe 10 Mai 1866, Carol I a venit  în Bucureşti, capitala României, unde a depus  jurământul  în faţa Parlamentului.  Tot în această dată, dar în anul 1877,  Carol I proclamă independenţa României. De asemenea, pe 10 mai 1881, Carol I a fost încoronat ca Rege al României.
"Alături de 9 mai, 10 mai a devenit Ziua Independenţei României. Pe parcursul timpului semnificaţia zilei de 10 mai se estompase, dar şi-a revenit după revoluţia din 1989 şi va rămâne în istorie ca ziua Monarhiei", explică Ion Bulei.Din 1866 şi până în 1948, 10 mai a fost Ziua Naţională a României şi se sărbătorea cu mult fast. Dar după 1947, regimul comunist a încercat să înlăture urmele monarhiei din ţară şi au mutat Ziua Independenţei României pe 9 mai.

Trăiască România Monarhistă

Întâlnirea arhieparhială a tinerilor și copiilor, Sebeș, 21 aprilie 2012

Sâmbătă, 21.04.2012, a avut loc la Sebeș Întâlnirea arhieparhială a tinerilor și copiilor. Organizată de Protopopiatul Sebeș, reprezentat de părintele protopop Gatea Florin, această manifestare pastorală anuală s-a bucurat de prezența Preasfinției Sale Claudiu, episcopul Curiei Arhiepiscopale Majore, cel mai tânăr episcop catolic din lume, și a peste cinci sute de tineri și copii din Protopopiatele Alba-Iulia, Aiud, Blaj, Brașov, Dumbrăveni, Iernut, Mediaș, Ocna Mureș, Reghin, Sibiu, Târnăveni, Tg. Mureș, Turda și Sebeș, însoțiți de patruzeci de preoți.La acest eveniment a participat și un grup de 22 de copii din cadrul grupului catehetic "Îngerașii" din Parohia greco-catolică Ungheni.Programul întâlnirii a debutat cu celebrarea Sfintei Liturghii arhierești, în cadrul căreia părintele protopop al Sebeșului a adresat participantilor cuvântul de salut.La sfârșitul oficiului liturgic a urmat o scenetă despre Cruce și Înviere, realizată de grupul de tineri și copii din Blaj.In continuare, Preasfințitul Claudiu a transmis salutul și binecuvântarea Preafericirii Sale Cardinal Lucian după care prezentat tinerilor participanți o meditația, pe baza căreia s-au purtat ulterior discutii pe grupuri de tineri și copii, desfășurate în sălile de clasă ale Școlii Mihail Kogălniceanu.În timpul prânzului, o parte a participanților a luat masa, cealaltă parte dezbătând tematica discuții pe grupuri. După amiaza, la biserica protopopială, tinerii au prezentat mai întâi concluziile discutiilor pe grupuri, după care s-a făcut „predarea Crucii” întâlnirii arhieparhiale a tinerilor și copiilor Protopopiatului Ocna Mures, care va organiza întâlnirea în anul viitor, la o dată ce va fi comunicată ulterior.Părintele Protopop Florin Gatea a înmânat "Diploma de participare"grupului de tineri din Parohia noastră.

Tinerii participanți au ținut să multumească atât Preasfinției Sale Claudiu pentru arhiereasca liturgisire, pentru cuvintele pline de har  propuse spre meditație și pentru participarea la toate momentele acestei zile, cât și gazdelor, Protopopiatului Sebeș, preoți și tineri credincioși deopotrivă, care împreună s-au străduit și au trudit pentru reușita deplină a acestei minunate zile de primăvară.

În încheiere, după un recital al tenorului Prof. Ioan Chiciudean, grupurile de tineri din Reghin, Petelea, Săndulesti, Târnăveni, Sebeș și Sibiu au prezentat un program artistic compus din muzică religioasă și laică și din dansuri populare specifice propriilor zone folclorice.

Mai multe poze de la acest eveniment: POZE CU EVENIMENTE DIN PAROHIE

sursa . http://www.bru.ro/stiri/blaj/

Sfintele Paşti 2012

Cristos Cel răstignit şi înviat S-a arătat ucenicilor Săi în seara zilei Învierii Sale, pentru a-i încredinţa că El a trecut prin moarte şi a biruit-o. Trupul lui Cristos n-a cunoscut stricăciunea în mormânt, pentru că era unit cu Dumnezeirea Fiului Cel veşnic. Iar sufletul lui Cristos n-a fost ţinut în iad, tot pentru că era unit cu Dumnezeirea Sa. Moartea, ca despărţire a sufletului de trup, fiind pentru om urmarea păcatului (cf. Romani 6, 23), prima lucrare a lui Cristos după biruinţa Sa asupra morţii a fost aceea de a împărtăşi ucenicilor Săi puterea de a ierta păcatele (cf. Ioan 20, 19-23). Însă, ucenicul Toma, nefiind prezent acolo cu ceilalţi, dar voind apoi să se încredinţeze de adevărul Învierii lui Cristos în chip material, prin simţuri, a zis: "dacă nu voi pune degetul meu în semnul cuielor şi dacă nu voi pune mâna mea în coasta Lui, nu voi crede" (Ioan 20, 25). De aceea, peste opt zile, Cristos-Domnul S-a arătat şi lui Toma, zicându-i: "Adu degetul tău încoace şi vezi mâinile Mele şi adu mâna ta şi o pune în coasta Mea; şi nu fi necredincios, ci credincios. A răspuns Toma şi I-a zis: Domnul meu şi Dumnezeul meu! Isus i-a zis: Pentru că M-ai văzut, ai crezut. Fericiţi cei ce n-au văzut şi au crezut!" (Ioan 20, 27-29). Cu alte cuvinte, fericiţi sunt cei care văd spiritualiceşte, cu ochii credinţei, pe Dumnezeu Cel nevăzut, pentru că simt prezenţa Lui dumnezeiască iubitoare şi vindecătoare. Înţelegem că Cristos-Domnul Cel înviat din morţi, cu iubire şi înţelepciune, dojenind şi luminând pe ucenicul Său Toma, îl vindecă de îndoială sau de puţinătatea credinţei lui.

Când s-a atins de trupul omenesc al lui Isus Cel înviat, Toma a mărturisit dumnezeirea Lui, zicând: Domnul meu şi Dumnezeul meu!

Cristos a Înviat !!!

Mai multe imagini aici:POZE CU EVENIMENTE DIN PAROHIE

Noaptea sfântă a Învierii Domnului nostru Isus Cristos

Aceasta este Noaptea în care Cristos sfărâmând lanţurile morţii, se înalţă biruitor din adâncuri!

Cristos a înviat!

Clopotele bisericilor noastre care au amuţit timp de trei zile, îndurerate şi ele parcă de pătimirile şi moartea lui Isus, răsună din nou în această noapte preasfântă, anunţând minunea minunilor şi bucuria bucuriilor, Învierea Domnului nostru Isus Cristos.În urma păcatului, duşmanii cei mai de temut ai omului, diavolul şi moartea, împreună cu toţi aliaţii lor: frica, tristeţea, nesiguranţa şi întunericul sub toate înţelesurile lui, păreau că au învins în mod definitiv. Dar tocmai atunci când totul părea pierdut iremediabil pentru om şi victorie totală pentru ei, tocmai atunci a înviat Isus, biruind veşnic pe toţi temuţii noştri duşmani, iar nouă ne-a adus bucuria. Când diavolul credea că stăpâneşte mai bine lumea prin întunericul adus de el în lume, când întunericul său a ajuns la apogeu, tocmai atunci a răsărit o lumină, a înviat Isus, şi tot întunericul diavolului s-a risipit ca un fum.Deci, în această sfântă noapte de Paşti, toate rugăciunile, toate ceremoniile, toate lecturile, toate gesturile, toate duc la victoria lui Isus asupra morţii şi a tuturor duşmanilor săi. Dar în acelaşi timp toate duc şi la victoria noastră, împreună cu El, asupra morţii şi asupra tuturor duşmanilor noştri.Dumnezeu pregătit o înviere pentru Isus. Dar Dumnezeu a pregătit o înviere şi pentru toţi cei care trăiesc şi cred în Cristos, în ciuda tuturor suferinţelor lor. Evanghelia din această noapte preasfântă a Învierii Domnului nostru Isus Cristos, se încheie cu aceste importante cuvinte, pentru femeile sfinte, dar şi pentru unul fiecare dintre noi: "Mergeţi şi spuneţi toate acestea ucenicilor Lui" (Mc 16,7). Dacă suntem pătrunşi de bucuria Învierii Domnului, nu putem tăcea fără să spunem tuturor bucuria noastră prin cuvinte şi prin fapte, aşa cum nu se poate ascunde cetatea de pe munte şi candela sub obroc.

Cristos a înviat !

Un altfel de post

  Renunță la a-i mai judeca pe alții:

 - descoperă-l pe Cristos care trăiește în ei !

 Renunță la a mai spune cuvinte care rănesc:

 - umple-te de cuvinte care vindecă !

  Renunță la a mai fi nemulțumit:

 - umple-te de recunoștință !

  Ține post de nervi:

 - umple-te cu răbdare !

  Ține post de pesimism:

 - umple-te cu speranța !

  Ține post de preocupări inutile:

 - umple-te de încredere în Domnul !

  Renunță la a te mai plânge:

 - umple-te de respect pentru acea minune care este viața !

  Renunță la a-i mai stresa pe alții:

 - umple-te de o rugăciune neîncetată !

  Renunță la a mai fi acru:

 - umple-te de bunătate !

  Renunță la a-ți da importantă:

 - umple-te de compasiune pentru ceilalți !

  Renunță la teamă pentru lucrurile tale:

 - umple-i pe ceilalți de darul tău !

  Renunță la a mai fi descurajat:

 - umple-te de entuziasmul credinței !

  Ține post de tot ceea ce te separă de Isus:

 - umple-te de tot ce te apropie de El !"Numai cu inimă poți vedea, esențialul este invizibil pentru ochi.”

                                                        Antoine de Saint-Exupery

Uniți în Rugăciune

În Duminica a-V-a din Postul Mare , în Parohia "Sfânta Treime " din localitatea Ungheni s-a săvârșit Sfânta Liturghie .La acest moment comemorativ important pentru întreaga noastră comunitate au participat pe lângă credincioșii parohiei noastre un sobor format din 5 preoți, în frunte cu Pr.Can.Protopot Dan L. Fodor.La sfârșitul celebrărilor ,Pr.Can.Protopot Dan L. Fodor în cuvântul său de învățătura a subliniat rolul de mijlocitoare al Sfintei Feciore Maria în viața nostră și în drumul spiritual pe care îl parcugem în Postul Mare.
Seara de rugăciune s-a încheiat cu o agapă frățească la care au participat toți cei prezenți.

pr.Lucian Dudaș

Martie-Sărbătoarea Mamelor

Astăzi , 18.03.2012 , după celebrarea Sfintei Liturghii , grupul catehetic "Îngerași", din cadrul comunității noastre , au omagiat printr-un program de poezie și cântec , ființa cea mai dragă , mama.
La sfârșitul programului artistic ,micuții au oferit o felicitare confecționată de ei în cadrul orelor de cateheză, mamelor , dedicându-le gândurile lor frumoase de afecțiune.

Vizitati sectiunea: POZE CU EVENIMENTE DIN PAROHIE

d-na preoteasa Ramona-Elena Dudaș

Prima Sfântă Liturghie publică a Preafericirii Sale Cardinal Lucian, în Catedrala Blajului

Duminică, 18. 03. 2012, Duminica a treia din Post, a Sfintei Cruci, Preafericirea Sa Arhiepiscopul Major Lucian Cardinal Mureșan va prezida celebrarea Sfintei și Dumnezeieștii Liturghii de la ora 10,00, din Catedrala Sfânta Treime din Blaj.

Este prima Sfântă Liturghie celebrată public de Preafericirea Sa Lucian în noua demnitate de Cardinal al Bisericii Catolice.

Liturghia va fi transmisa pe TVR3 si TVR Cluj

Preafericirea Sa Lucian Mureşan creat Cardinal al Bisericii Catolice

Sâmbătă 18 februarie 2012 Papa Benedict al XVI-lea a celebrat un nou Consistoriu Ordinar Public. Cu această ocazie au fost creaţi 22 de noi Cardinali ai Bisericii Catolice, printre care şi Preafericitul Părinte Lucian Mureşan, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică. Consistoriul a avut loc în Bazilica Sf. Petru din Vatican, debutând cu o procesiune a noilor purpuraţi, plecând de la capela Sfântului Sebastian unde se află mormântul Fericitului Ioan Paul al II-lea, până la altarul central al Bazilicii. La momentul liturgic prescris, fiecare Cardinal a urcat la altarul Confesiunii Sfântului Apostol Petru unde a primit bereta roşie, simbol al dăruirii până la vărsarea sângelui din dragoste faţă de Biserică, inelul de Cardinal având încrustate figurile Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel şi o stea ce o reprezintă pe Maica Domnului, precum şi decretul de numire conţinând numele bisericii al cărei titular devenea noul Cardinal, şi care pentru Preafericitul Lucian este biserica Sfântului Atanasie de la Roma.Duminică 19 februarie 2012, Sfântul Părinte Papa Benedict al XVI-lea a celebrat în Bazilica Sfântul Petru Sfânta Liturghie împreună cu noii Cardinali. Suveranul Pontif a subliniat în cuvântul său de învăţătură aspectul universalităţii Bisericii Catolice care se exprima şi prin celebrarea acestui Consistoriu, invitând noii purpuraţi la o adâncă conştientizare a misiunii la care sunt chemaţi în slujirea poporului lui Dumnezeu, şi în spirit de colaborare cu urmaşul Sfântului Petru. Tot în cursul zilei de duminică, la tradiţionala rugăciune Angelus, Sfântul Părinte Benedict al XVI-lea s-a adresat sutelor de pelerini prezenţi la Roma pentru această sărbătoare, rostind în limba română: «Salut pelerinii de limba română veniţi la Roma pentru Consistoriu. Rugăciunea la Mormintele Apostolilor să vă întărească credinţa şi entuziasmul de a vesti Evanghelia». În agapa frăţească organizată cu acest prilej la Colegiul Pontifical Ucrainean Sf. Iosafat de la Roma, Preafericirea Sa Cardinalul Lucian, mulţumind mulţimii de pelerini prezenţi, a anunţat numirea de către Congregaţia pentru Bisericile Orientale a noului Rector al Colegiului Pontifical Pio Romeno din Roma, în persoana părintelui Gabriel Buboi. Luni, 20 februarie, în Aula Paul al VI-lea din Vatican, Sfântul Părinte Papa Benedict al XVI-lea a acordat o audienţă generală noilor Cardinali şi tuturor pelerinilor provenind din întreaga lume prezenţi în Cetatea Eternă pentru acest eveniment. Eminenţa Sa Cardinalul Lucian i-a mulţumit Sfântului Părinte pentru această mare onoare acordată Bisericii Greco-Catolice şi României, oferindu-i în dar o icoană a Bunului Păstor. Sfântul Părinte, adresându-se Întâistătătorului Bisericii Române Unite şi credincioşilor prezenţi, a rostit din nou în limba română următoarele cuvinte: «Salut cu bucurie pe Preafericirea Sa Lucian Mureşan şi pe voi toţi, credincioşi din România, care aţi dorit să vă strângeţi în jurul iubitului vostru Păstor, pe care l-am creat Cardinal. Împreună cu voi salut întregul popor român şi Patria voastră, legată acum şi mai mult de Sediul Sfântului Petru! Binecuvântarea mea să vă susţină mereu.»