25.Martie Buna -Vestire

Sărbătorim astăzi misterul, taina Întrupării Fiului lui Dumnezeu, a Cuvântului veşnic, în sânul Preacuratei Fecioare, mister prin care Cerul se coboară pe pământ, "Dumnezeu se face om, pentru ca pe om să-l facă Dumnezeu" (Sfântul Augustin). Este evenimentul hotărâtor care schimbă cursul vieţii omului şi împarte istoria în două: înainte de Cristos şi după Cristos. Cu aproape două mii de ani în urmă, în anul 747 de la întemeierea Romei (Dionisie cel Mic a stabilit, în mod greşit, începutul erei creştine cu şase ani mai târziu, anul 753 de la întemeierea Romei.), într-un neînsemnat orăşel din Palestina, Nazaretul Galileei, un mesager al Cerului, îngerul Gabriel(Gavriil), a fost trimis la umila Fecioară Maria ca să-i aducă ei şi, prin ea, omenirii, vestea cea bună a întrupării lui Dumnezeu în sânul ei feciorelnic. De aceea sărbătoarea de azi se numeşte Buna-Vestire, care are acelaşi înţeles cu Evanghelia .Sa traim astazi cu Maria taina Întruparii, umilindu-ne pentru necuprinsul dar al rascumpararii, si sa-L primim pe Isus cu generozitate în întreaga noastra fiinta, facând din vointa Lui vointa noastra, sensul vietii noastre, în bucurii ca si în dureri, rostind ca Sfanta Fecioara Maria, în viata si în clipa mortii: "Iata robul Tau, fie mie dupa Cuvântul Tau!"

Actiune caritabila in localitatea Ungheni

Ca în fiecare an, in perioda Postului Mare, copiii din grupul "Ingerasii"apartinand Parohiei greo-catolice din localitatea Ungheni au organizat şi în acest an o acţiune de caritate prin care opt copii cu probleme sociale din comunitatea Rroma au primit jucari,hane si incaltaminte. "Am vrut ca prin această acţiune copiii să aibă un Paste mai fericit şi impactul a fost foarte mare, având în vedere că niciuna din familiile la care am fost nu ştia de acest gest. Prin aceste acţiuni, pe care vrem să le continuăm, copii comunitatii noastre"Ingerasii"doresc să se implice şi în viaţa socială a Ungheniului", a explicat d-na preoteasa Ramona-Elena Dudas.
mai multe poze de la acest eveniment;POZE CU EVENIMENTE DIN PAROHIE

Cu ocazia zilei femeii...Parintele paroh Lucian Dudas impreuna cu Consiliul Parohial Greco-catolic"Sfanta Treime" din localitatea Ungheni, doreste multa sanatate, fericire si numai bine,tuturor doamnelor si domnisoarelor din intreaga lume!
La multi ani !

Azi, din gradina sufletului, eu am adunat,
Tot ce-i mai frumos, mai bun si mai curat,
Sa iti trimit de ziua ta, maicuta draga
Si sa-ti soptesc, ca te-oi iubi o viata-ntreaga.

Pelerinajul Icoanei “Maica Domnului de la Guadalupe – Patroana copiilor nenăscuţi” la Ungheni-Mures

Icoana Misionară a Sfintei Fecioare, cunoscută ca “Icoana Maicii Domnului de la Guadalupe”, venerată şi ca protectoare a Americilor, a sosit în Ungheni, la biserica greco-catolica"Sfanta Treime" , miercuri 25 feb. a.c., la ora 10,00 şi a rămas până , la ora 16.00. Icoana a fost adusă de Asociaţia “Darul Vieţii” , împreună cu pr.Ioan Chişarău din Timişoara si de trei persoane laice.La ora 11.00 a fost celebrata Sfanta Liturghie la care a mai participat pe langa Pr.paroh Lucian Dudas si Pr.Protopop canonic.Dan.L.Fodor,Pr.Ioan Chisarau si Pr.Vasile Iagar(Iernut).Părintele Chişarău a făcut o prezentare a Icoanei şi a propovăduit mesajul pro-live cu care este însărcinat prin purtarea Icoanei.Până la ora 16.00 sute de credincioşi (greco-catolici,ortodocsi,romano-catolici si reformati calvini)au trecut s-au închinat, s-au rugat şi s-au atins de Sfânta Icoană. În tot acest timp s-a oficiat Rozariul, şi alte devoţiuni,sau facut proiectii despre minunile pe care Sfanta Fecioara Maria le face celor ce ii cer ajutorul.Iar în jurul amiezii, în regretele credincioşilor din Ungheni, Icoana a plecat spre Sighişoara, lăsând în urmă salutul: „Cu blândul Isus să ne binecuvânteze Fecioara de sus!”.
Mai multe imagini la sectiunea din subsolul paginii de blog(POZE CU EVENIMENTE DIN PAROHIE)
d-na preoteasa Ramona-Elena Dudas

Iaşi: Întâlnirea preoţilor catolici din România

Oraşul Iaşi a fost gazda pentru Cea de-a III-a Întâlnire Naţională a Preoţilor Catolici din România, în perioada 8-10 februarie 2010. Au fost prezenţi 85 de preoţi, romano-catolici şi greco-catolici, din toate cele şase dieceze romano-catolice şi din cele cinci eparhii greco-catolice: Bucureşti, Alba Iulia, Oradea, Timişoara, Satu Mare, Blaj, Cluj, Maramureş şi Lugoj. Au fost prezenţi şi patru preoţi din Dieceza de Chişinău (Republica Moldova).Evenimentul, ocazionat de Anul Sfintei Preoţii, a debutat, în seara zilei de luni, 8 februarie, cu un salut al Preasfinţitului Petru Gherghel, transmis tuturor participanţilor, în direct, prin telefon, de la Roma.A urmat un discurs inaugural al invitatului special, cu această ocazie, Preasfinţitul Domenico Cancian, episcop de Cittŕ di Castello (Italia). Ideea primei meditaţii a fost tocmai importanţa milostivirii lui Dumnezeu: "Identitatea preotului este văzută ca mister al milostivirii ce trebuie primit şi dăruit. Misiunea preotului este aceea de a mărturisi lumii iubirea milostivă a Domnului: această iubire este cea care converteşte şi mântuieşte.", spunea episcopul Cancian.

Ziua de marţi a început cu sfânta Liturghie concelebrată în capela Institutului Teologic Romano-Catolic "Sfântul Iosif" din Iaşi, Liturghie prezidată de episcopul italian, în cadrul căreia a fost inclusă cea de-a doua prelegere, "Drumul de credinţă al preotului". Evanghelia a fost citită în limba maghiară.În cursul dimineţii de marţi, episcopul Domenico a mai avut încă două prelegeri, care au avut aceeaşi notă dominantă: preoţia e doar darul şi milostivirea lui Dumnezeu şi identitatea preotului în rugăciunea sacerdotală a lui Isus. După-amiază au fost momente de mare emoţie: momente de comuniune, prin discuţii în grupuri mici, şi apoi prezentarea de mărturii de mare intensitate sufletească, prezentate de diferiţi vorbitori. Moderatori la grupurile de discuţie au fost: pr. Cornel Cadar, pr. Pavel Chelaru, pr. Petru Sescu, pr. Gheorghe Cojocaru, pr. Claudiu Budău şi pr. Mihai Eduard Coşa.De mare importanţă, dar şi ca o noutate, a fost momentul de rugăciune de marţi seara. În capela seminarului, grupul preoţilor greco-catolici au cântat, cu multă măiestrie, Paraclisul Maicii Domnului, celebrare prezidată de pr. Ioan Fărcaş, protopopul Blajului.

Ziua de miercuri a debutat cu recitarea laudelor în capela Seminarului.

Au urmat apoi două prelegeri de mare ţinută, prezentate, cu patosu-i cunoscut, de pr. Alois Bulai, prelegeri foarte apreciate de către toţi participanţii. Preotul Alois Bulai a vorbit despre sfânta Preoţie în Vechiul Testament şi în viaţa lui Isus. În jurul amiezii au urmat două ore de mărturii, propuneri şi impresii. Pr. Ştefan Vacaru a considerat foarte benefică înfrăţirea unor parohii din Moldova cu parohii din Ardeal. De asemenea, emoţionantă a fost mărturia preotului Anton Crişan, care a avut fericirea de a studia mai mulţi ani la Ars, în Franţa. Foarte apreciată a fost şi meditaţia despre preoţie prezentată de pr. Claudiu Budău.După-amiaza zilei de miercuri a fost o bună ocazie pentru oaspeţi să cunoască puţin din tainele oraşului Iaşi.Întâlnirea a culminat, într-o atmosferă sărbătorească, cu sfânta Liturghie concelebrată, la ora 18.00, în catedrala "Sfânta Fecioară Maria, Regină" din Iaşi. Liturghia a fost prezidată de pr. Alois Fechet, iar predicator a fost pr. Ioan Fărcaş, protopop de Blaj.

Organizator al acestei importante întâlniri a fost Oficiul pentru Cler al Diecezei de Iaşi, al cărui responsabil este pr. Mihai Eduard Coşa, într-o strânsă colaborare cu Seminarul din Iaşi. Un mare rol în desfăşurarea acestui eveniment l-a avut pr. Mihai Dumitru.Următoarea întâlnire de acest gen va avea loc la Timişoara, în perioada 15-18 martie 2010.

Mai multe imagini de la acest eveniment gasiti in josul paginii de blog la la "poze cu evenimente din parohie"

pr.Lucian Dudas(Ungheni-Mures)

Vizionare de film religios in Parohia noastra

Astazi 04.feb.2010,in cadrul orei de cateheza ,copiii Parohiei Sfanta Treime,au vizionat un film religios intitulat "Isus Lumina lumii".Dupa vizionarea filmului a avut loc un concurs de sanii iar castigatori au fost cu totii primind o punga de pufeleti si o cana de ciocolata calda.
Cu toti am inteles mesajul scurt metrajului,Isus este viata si fericirea noastra.(mai multe poze si un filmuletz la sectiunea din josul paginii de Blog : "Poze si Imagini din Parohie"
d-na preuteasa Ramona -Elena Dudas

Marturi istorice.....

Ion C.Bratianu:
"Trebuie sa stiti ca chiar descoperirea noastra nationala ne-a venit de dincolo,de peste Carpati,prin acei romani,care au fost trimisi la Roma,unde au invatat sa fie romani".(Discurs in Parlamentul Romaniei la 4 decembrie 1881)

Botezul Domnului-Epifania-

Pentru că la iudei era interzisă ieşirea la propovăduire înainte de 30 de ani, Mântuitorul a locuit în cetatea Nazaret, ascultând de părinţii Săi pământeşti şi ajutându-L pe Dreptul Iosif la tâmplărie. După ce acesta a murit, Iisus a lucrat singur în lemn, câştigand existenţa Sa şi a Maicii Lui, pentru a da tuturor pilda spre a munci si a nu petrece în lenevire.Împlinindu-se vremea dumnezeieştii Lui arătări, a venit El la Ioan să fie botezat cu apă. Sfântul Ioan Botezătorul boteza în râul Iordanului cu apă, spre a arăta că aşa cum apa curăţă trupul, aşa se curăţă de păcate şi sufletul celui ce se pocăia. Acesta primise înştiintare cum să Îl recunoască pe Mântuitorul: “Deasupra Căruia vei vedea Spiritul coborându-Se şi rămânând peste El, Acela este cel care botează cu Spirit Sfânt.”

Mântuitorul a venit la Iordan pentru a primii botezul de la Ioan, dar nu pentru că era necurat sau pentru că avea vreun păcat, căci El Se născuse din Preacurata Maica Fecioară şi era Izvorul a toată viaţa, curăţia şi sfinţenia. El a venit acolo ca să dea pildă, dar şi ca să sfinţească firea apelor şi ca să ne pregătească nouă scăldătoarea Sfântului Botez.Ioan L-a recunoscut şi a zis: “Eu am trebuiţă şă fiu botezat de Tine şi Tu vii la mine?” , iar Mântuitorul spune: “Lasă acum, că aşa se cade nouă a împlini toată dreptatea.”După ce a ieşit din râu, cerurile s-au deschis şi o Lumină de sus a strălucit în chip de fulger şi S-a pogorât peste Isus Spiritul lui Dumnezeu, în chip de porumbel. Acest fapt fusese preînchipuit în vremea lui Noe, că precum o porumbiţă a vestit micşorarea apelor, acum era vestită micşorarea păcatului prin porumbel. Această artătare a ales-o Spiritul Sfânt pentru că porumbelul este o pasăre curată, blândă, iubitoare de oameni, care la loc necurat nu stă. Tot astfel, Spiritul Sfânt este izvorul iubirii de oameni, al curăţiei, iar de cel ce se tăvăleşte în mocirla păcatului fuge, la loc necurat nu stă.

Coborându-Se Spiritul Sfânt peste Isus, s-a auzit glas din cer: “Acesta este Fiul Meu preaiubit, întru Care am binevoit.” Aceluia se cuvinea marire şi stăpânirea, în vecii vecilor! Amin.

Acum, cand roata timpului a mai tesut inca un an, va dorim sa va bucurati alaturi de cei dragi, de minunea vietii asteptand clipele viitorului!Binecuvantatrea Domnului sa se coboare peste noi cu al Sau Dar si cu asa Iubire de oameni.AMIN
LA MULTI ANI !!!!!!!!
Cu drag va ureaza Fam.Preot Lucian & Ramona Dudas

Sfantul Craciun

Astăzi sarbatorim „venirea lui Dumnezeu la oameni”, căci a venit în lume Fiul şi Cuvântul Tatălui, ca pe noi cei căzuţi şi întunecaţi să ne readucă la Sine şi lepădând pe omul cel vechi, în cel nou să ne îmbrăcăm.Bucuria acestei sărbători este nespusă, deoarece la Sarbatoarea Naşterii Domnului creştinii de pretutindeni Îl simt şi Îl văd spiritual pe Cel ce a creat cerul şi pământul – Tatăl nostru care este în ceruri, cum vine iarăşi la oameni ca să-L dăruiască pe Unicul Său Fiu şi Acesta să rămână pururea cu noi. Pentru aceasta a luat firea noastră şi S-a făcut asemenea nouă, afară de păcat, ca noi cei pământeşti şi muritori să devenim cereşti şi nemuritori. De aceea troparele şi alcătuirile acestei sarbatori ne îndeamnă la cântare şi înălţare zicând:
„Cristos pe pământ, înălţaţi-vă! Cântaţi Domnului tot pământul"
Si Parohia noastra s-a imbracat astazi in straie de sarbatoare sfanta,au venit cu mic cu mare la Sfanta Liturghie pentru ai aduce fiecare dintre noi daruri ,pruncului Sfant,nascut pentru a noastra mantuire.Dupa celebrarea Liturgica,copii parohiei noastre impreuna cu corul "Ingerasii" au pus in scena ,cu ajutorul d-nei preotese Ramona Dudas,acest frumos eveniment intimplat in urma cu aproape doua mii si ceva de ani.La sfarsit,cu toti ne-am bucurat de prezenta lui Mos Craciun in mijlocul nostru,aducandu-ne daruri fiecaruia dintre noi.Il rugam pe Bunul Dumnezeu sa ne ocroteasca pasii vietii noastre si in anul ce urmeaza daruindu-ne sanatate si bucurie sfanta.
Laudat sa fie Pruncul Sfant si Sfanta Lui Maicuta.(Poze mai multe de la acest eveniment gasiti in subsolul paginii de blog la"Poze cu Evenimente din Parohie"
pr.Lucian Dudas

Nasterea Domnului

Crăciunul este o sărbătoare foarte importantă pentru creştini: este sărbătoarea Naşterii Domnului, timp al bucuriilor, al păcii şi al liniştii sufleteşti. Este o perioadă în care primim şi dăruim multă iubire şi caldura sufletească.Crăciunul sau Naşterea Domnului este o sărbătoare crestina celebrată la25 decembrie(în calendarul gregorian) sau 6 ianuarie (in calendarul Iulian) în fiecare an. Ea face parte din cele 12 sarbatori domnesti (sarbatori împărăteşti) aleBisericilor bizantine, a treia mare sărbătoare după cea de Pasti şi deRusalii. În anumite ţări, unde creştinii sunt majoritari, Crăciunul e de asemenea sărbătoare legală, iar sărbătoarea se prelungeşte în ziua următoare, 26 decembrie: a doua zi de Crăciun. De la debutul sec al-XX-lea. Crăciunul devine şi o sărbătoare mare, celebrată de către creştini, centrul de greutate al celebrării deplasându-se de la participarea în biserică la rit spre aspectul familial al schimbului de cadouri sau, pentru copii, „darurilor de la Mos Craciun".Crăciunul a început să fie serbat de către creştini pe 25 decembrie după cel puţin trei secole de la începerea misiunii de evanghelizare a apostolilor, anume începând cu secolul al-IV-lea în Vest şi începând cu cel de al-V-lea în Est.Sărbătoarea Crăciunului este anunţată prin obiceiul copiilor de a merge cu colindul şi cu Steaua , pentru a vesti Naşterea Mântuitorului.
Pr.Lucian Dudas

Craciun fericit tuturor crestinilor.............

Cu ocazia Sfintei sarbatori a Nasterii Domnului,familia Preot Lucian si Ramona Dudas va ureaza un:” Craciun Fericit! “si un calduros”La Multi Ani!”

Bunul Dumnezeu sa ne binecuvinteze sufletele noastre........

Seara Spirituala in Parohia noastra

Aseara,17 decembrie 2009,in parohia noastra a avut loc o seara spirituala la care a participat pe langa Parintele Lucian Dudas,parohul locului,Preot Vicar Ioan Farcas,Preot Daniel Campean,Preot Darius Crisan,Preot Vasile Iagar si Preot Canonic Dan.L.Fodor.In aceasta seara spirituala corul Parohiei "Sfanta Treime"Ungheni impreuna cu corul de copii din parohia noastra"Ingerasii" ,a adus frumoasa veste a Nasterii Mantuitorului nostru Isus Cristos celor prezenti.Tot in cadrul acestei binecuvantate seri,tanara speranta a muzicii populare de pe meliagurile noastre,Bianca Tatar,ne-a incanta cu trei frumoase colinde traditionale de pe Valea Muresului.Seara s-a incheiat cu o colinda cantata de micuta Roxana Iagar,fiica Preotului Vasile Iagar(Iernut).La sfarsit toti cei prezenti au participap la o Agapa frateasca.Fie ca Nasterea Mantuitorului nostru Isus Cristos sa aduca in sufletele nostre Pacea si Bucuria divina.Mai multe imagini de la acest eveniment gasiti in josul pagini de Blog la sectiunea"POZE CU EVENIMENTE DIN PAROHIE"
d-na preuteasa Ramona-Elena Dudas

2-3 decembrie 1948-Biserica Greco-Catolica,Biserica Martira

Socot că pentru a vorbi despre "Biserica greco-catolică, Biserică martiră" persoana cea mai indicată ar fi fost vreunul dintre confraţii mei, supravieţuitor al temniţelor comuniste. Eu, în schimb, deşi preot al acestei Biserici martire, eu n-am fost arestat, n-am fost bătut, n-am fost batjocorit, n-am fost pus în lanţuri, n-am cunoscut celebra "celulă neagră" şi n-am fost expus exterminării la Ministerul de Interne, la Canal, Jilava, Piteşti, Aiud, Gherla, Sighet etc., cum au fost expuşi episcopi, sute de preoţi, călugări şi călugăriţe, intelectuali, învăţători şi învăţătoare, seminarişti, studenţi, ţărani, unde mulţi şi-au lăsat oasele. Voia Domnului a făcut să nu fiu nascut in acele timpuri tulburi pentru Romania.Am auzit ,cu toti,vorbindu-se de diferitele forme ale rezistenţei anticomuniste şi ne-am cutremurat de atâta eroism, dragoste de Ţară şi sacrificiu. Aceasta rezistenţă a avut loc nu numai în sânul Bisericii Unite Greco-Catolice. Episcopii romano-catolici, împreună cu mulţi preoţi şi credincioşi, atâţia intelectuali de seamă şi preoţi ortodocşi _ unii denunţaţi chiar de ierarhii lor _ şi reprezentanţi ai celorlalte confesiuni creştine, au scris în cartea rezistenţei creştine admirabile pagini de demnitate şi curaj. Trebuie totuşi să subliniez că Biserica Unită a fost singura instituţie care, în totalitatea ei, s-a văzut a fi obiectul celei mai implacabile represiuni. Tânăr Episcop de la Blaj, Ioan Suciu spune urmatoarele lucruri cu privire la ceea ce i se va intampla Bisericii Greco-catolice si implicit credinciosilor ei: "Iubiţi fii sufleteşti, a sosit ceasul eroismului creştin pe pământul românesc. Strămoşii îşi ridică spre voi privirile şi vă spun: Noi am ridicat prin sânge şi suferinţă o piatră a libertăţii naţionale; voi trebuie să ridicaţi acum catedrala conştiinţei şi libertăţii religioaseť. Providenţa ne oferă acest prilej unic de eroism, de sfinţenie, de mărturisire a convingerilor creştine. Să nu refuzăm lui Dumnezeu şi Patriei această glorie sfântă. După aproape două mii de ani ne-a ajuns şi nouă rândul... Să arătăm acum că nu suntem un popor de laşi, să ne împărtăşim acum din suferinţele Domnului Isus pentru a fi vrednici de învierea Sa... Datoriile misionare pe care ni le încredinţează Providenţa în acest ceas hotărâtor nu sunt acelea de a semna cu lumea o pace de compromis, ci acelea de a pregăti lumii o pace vrednică de Dumnezeu şi de oameni. În clipa aceasta ochii istoriei sunt aţintiţi asupra noastră".Iar marele martir al Bisericii noastre,card.Iuliu Hossu intr-o predica de a sa din toamna anului 1948 spunea credinciosilor greco-catolici din Oradea:”De dragul nimanui nu vom deveni tradatori.De dragul nimanui de pe acest pamant,noi nu vom parasi credinta Maicii noastre Roma[…]Si daca vi se va cere si viata,trebuie sa vi-o dati pentru credinta voastra.CREDINTA noastra este viata NOASTRA.......AMIN

Pr.Lucian Dudas

Rolul Bisericii Greco-catolice la Marea Unire

Anul 1918 reprezinta în istoria poporului român anul triumfului idealului national, anul încununarii victorioase a lungului sir de lupte si sacrificii umane si materiale pentru faurirea statului national unitar. La 1 Decembrie 1918, în inima Transilvaniei, la Alba Iulia, votul Marii Adunarii Nationale pentru unirea Transilvaniei, Banatului, Crisanei si Maramuresului cu România, a fost aclamat de o impresionanta adunare populara.Marea Unire din 1918 a fost şi rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei româneşti. Măreţia ei stă în faptul că desăvârşirea unităţii naţionale nu este opera nici unui om politic, a nici unui guvern, a nici unui partid; este fapta istorică a întregii naţiuni române, realizată într-un elan ţâşnit cu putere din străfundurile conştiinţei unităţii neamului, un elan controlat de fruntaşii politici, pentru a-l călăuzi cu inteligenţă politică remarcabilă spre ţelul dorit.La 1 Decembrie 1918, actul unirii Transilvaniei cu patria mama a fost citit de episcopul greco-catolic Iuliu Hossu, viitor cardinal, asistat de episcopul ortodox de Caransebes, Miron Cristea, viitorul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române,cel care blestemase armatele romane unioniste, facand ulterior penitenta pentru acest gest necugetat, s-au imbratisat in fata multimii adunate la Alba Iulia si au declarat intelegere frateasca.
Dupa unirea Transilvaniei cu România, Biserica Greco-Catolica a devenit unul din cultele insemnate din tara. De altfel, conform recensamântului din anul 1930, credinciosii greco-catolici reprezentau 9,8 % din populatia tarii. Din aceste motive, având in vedere si rolul jucat in istorie de aceasta biserica, Constitutia României din anul 1923 stipula ca "Biserica Ortodoxa Româna este biserica dominanta, iar cea Greco-Catolica are intâietate fata de celelalte culte", ambele fiind declarate biserici nationale. Statutul juridic al Bisericii Greco-Catolice si relatiile sale cu statul român au fost mai bine precizate prin Concordatul dintre Vatican si România (1927-1929). Documentul prevedea existenta in România a trei rituri catolice: grec, latin si armean. Pentru ritul grec se stipula urmatoarea structura organizatorica: o mitropolie la Blaj, cu patru dieceze sufragane: Oradea, Lugoj, Cluj-Gherla si Maramures. Nu o victorie militară a stat la temelia României Mari, ci rolul ferm al Bisericii Romane Unite cu Roma Greco-catolica si actul de voinţă al naţiunii române de a-şi da armătura teritorial-instituţională care este statul naţional. O necesitate istorică – naţiunea trebuie să trăiască într-un stat naţional – s-a dovedit mai puternică decât orice guvern sau partid, culpabil de egoisme sau incompetenţă, şi, punând în mişcare naţiunea, i-a dat acea forţă uriaşă ca peste toate adversităţile să dea viaţă aspiraţiei sale: statul naţional.
pr.Lucian Dudas

Renasterea nationala

In sec. XVIII si la inceputul sec. XIX au avut loc uriase transformari economice si sociale, structurile feudale erau profund erodate, incepusera sa apara primele intreprinderi de tip capitalist si, in acelasi timp, produsele romanesti intrau, putin cite putin, in circuitul oriental. Ideea nationala, ca pretutindeni in Europa, avea sa devina visul inaltator al intelectualitatii si elementul de baza in planurile de viitor, facute de politicieni. Unirea unei parti a clerului din Transilvania,numita si recapitularea, cu biserica catolica (greco-catolicii), intre anii 1699-1701, a jucat un rol important in emanciparea romanilor transilvaneni. Lupta lor pentru drepturi egale cu alte grupuri etnice (cu toate ca romanii detineau peste 60% din populatia principatului, ei erau inca considerati "tolerati" in propria lor tara), a fost pornita de episcopul greco-catolic Inocentiu Micu-Klein si continuata de grupul de intelectuali uniti din cadrul miscarii "Scoala Ardeleana": Gheorghe Sincai, Petru Maior, Samuel Micu, Ion Budai Deleanu. Acesti carturari au dovedit latinitatea limbii romane si a poporului roman, ba chiar mai mult faptul ca ei au avut o existenta neintrerupta ca populatie autohtona. In virtutea acestei mosteniri, ei au pretins drepturi egale cu celelalte natiuni din Transilvania - ungurii, secuii si sasii. Revendicarile romanilor din Transilvania au fost supuse atentiei Curtii din Viena, intr-o lunga petitie, numita Supplex Libellus Valachorum (1791), care insa n-a primit nici un raspuns.