RUGĂCIUNE SFINTEI CRUCI

Doamne Isuse Cristoase, dulce Mantuitorul sufletelor noastre, marturisim inaintea Ta, intru acesta zi a rastignirii Tale, in care ai patimit si ai luat moarte pe Cruce pentru pacatele noastre, ca noi suntem cei ce Te-am rastignit cu pacatele noastre, ca noi suntem cei ce Te-am rastignit cu pacatele noastre cele multe si cu faradelegile noastre cele rele. De aceea ne rugam bunatatii Tale celei nemarginite, ca sa ne faci si pe noi partasi sfintelor Tale Patimi, cinstitelor rani si mortii Tale celei de viata facatoare, pentru ca sa ne invrednicim, prin Darul Tau, sa castigam si noi asemnea Tie, pentru dragostea Ta, precum Tu cel milostiv le-ai rabdat pentru mantuirea noastra, intarindu-ne pururea cu aceeasi putere si rabdare ce ai avut cand Te-au rastignit nemultumitorii evrei.
De aceea intareste-ne, Doamne, ca sa putem ridica cu bucurie de astazi inainte Crucea Ta cu deplina pocainta. Intristarea mortii Tale sa o simtim, precum au simtit-o Preasfanta Ta Maica, ucenicii Tai si mironositele femei; si ne inviaza simtirile noastre cele sufletesti, ca sa cunoastem moartea Ta, precum ai facut de Te-au cunoscut si zidirile cele neinsufletite, care s-au miscat la rastignirea Ta; cum Te-a cunoscut talharul cel credincios si, rugandu-ti-se, l-ai primit in Rai.
Da-ne, Doamne, si noua, darul Tau, precum ai dat atunci talharului, si iarta pacatele noastre pentru Sfintele Tale Patimi, si ne primeste prin pocainta impreuna cu el in Rai, ca un Dumnezeu si Ziditor ce ne esti. Asemenea fa cu toti crestinii, vii si morti precum se roaga tie in toate zilele Sfanta Biserica si le lasa lor toate pacatele si-i invredniceste pe ei de Imparatia Ta si sa vada Lumina Ta si sa mareasca slava Ta. Ne inchinam Crucii Tale, Cristoase, si zicem catre Dansa: marire Ei pentru dragostea ta.
Bucura-te preacinstita Cruce a lui Cristos, ca prin tine s-a mantuit lumea,ridicand asupra ta pe Isus tintuit. Bucura-te, pom preamarit, pentru ca Tu ai tinut rodul vietii ce ne-a mantuit din moartea pacatului.
Bucura-te toiagul cel tare ce ai sfaramat usile iadului. Bucura-te cheia imparateasca ce ai deschis usa Raiului. Ne bucuram si noi pentru ca vedem pe vrajmasii Tai surpati jos, iar pe prietenii Tai ca imparatesc in ceruri. Pe dusmanii Tai biruiti de puterea Ta, iar pe crestinii ce ti se inchina inarmai cu puterea Ta. O, Rastignitul meu Hristoase, cate ai patimit pentru noi, cate rani, cate scuipari, cate batjocuri si necinste ai rabdat pentru pacatele noastre, pentru ca sa ne dai noua pilda de adevarata rabdare! De aceea cum putem noi sa fugim de Cruce, vazand pe Cristos ca este ridicat pe ea? Cum sa ne para grele chinurile vazand pe Stapanul nostru ca le iubeste si le cere si le socoteste Lui de mare cinste? Rusine ne este, cu adevarat, de ne vom intrista de relele ce ne pricinuiesc oamenii, sau de ispitele ce ne aduc duhurile rele, trupul si gandurile noastre cele rele, sau pentru saracia si bolile ce ne vin din voia lui Dumnezeu, deoarece acestea toate le trimite pentru ca sa ne apropie mai mult de El; pentru ca sa-L marim  si sa ne pedepsim in aceasta viata pentru binele nostru, pentru ca sa ne odihnim cu mai multa marire intru imparatia Lui cea vesnica. Si de vreme ce este asa, inmulteste-ne, Doamne, ostenelile, ispitele si durerile, dar sa ne inmultesti impreuna si sa ne prisosesti si rabdarea si puterea, ca sa putem rabda toate care ni se pot intampla. Pentru ca recunoastem ca suntem neputinciosi de nu ne vei intari, orbi de nu ne vei lumina, legati de nu ne vei dezlega, fricosi de nu ne vei face indrazneti, rai de nu ne vei preface in buni, pierduti de nu ne vei ierta, robi de nu ne vei rascumpara cu bogata si Dumnezeiasca Ta putere si cu darul Sfintei Tale Cruci, careia ne inchinam si o marim acum si pururea si in ve
cii vecilor. Amin.

Vinerea Mare

Vinerea Mare este ziua marilor victorii, asupra păcatului şi a moţii, asupra satanei şi a lumii. Este Vinerea Mare şi Sfântă! După ce la începutul activităţii sale publice, Isus a luat asupra sa păcatele noastre, la botezul său în Iordan (cf. In 1,29); după ce ieri, Isus a întemeiat taina Preoţiei prin care să rămână cu noi până la a doua sa venire; jertfa cea nouă a sfintei Liturghii prin care să jertfim trupul şi sângele său; dar şi taina Euharistiei, adică a trupului şi sângelui său, pentru a ne fi hrană, putere, şi izvor de viaţă veşnică, dar şi subiect de apostolat printre oameni până când va reveni în slavă (cf. 1Cor 11,26). Astăzi, Isus, împlineşte efectiv jertfa de sine pe care ieri ne-a lăsat-o în chip nesângeros în Euharistie.În Sfânta şi Marea Vineri Părinţii Bisericii au rânduit să nu se oficieze nici o Liturghie. 

În ziua aliturgică se ajunează, credincioşii fiind invitaţi la rugăciune şi meditaţie profundă.

„Vinerea Patimilor sau ziua răstignirii pe cruce a Mântuitorului, ziua împăcării noastre cu Dumnezeu, este o zi de reculegere profundă, o zi de meditare la Patima şi Moartea Domnului, o zi pe care credincioşii o cinstesc cu rugăciuni şi imne de o deosebită frumuseţe. Este ziua în care ne aducem aminte de răstignirea Mântuitorului, de Patima cea Sfântă şi Dumnezeiască pe care a suferit-o pentru mântuirea întregului neam omenesc. Este o zi în care nu se săvârşeşte nicio Sfântă Liturghie. Este o zi în care credincioşi ajună până seara împlinind îndemnul Mântuitorului care spune: când se va lua Mirele de la voi atunci veţi posti”, a spus Preasfinţitul Episcop Ioan Suciu in anul 1945, referitor la semnificaţia Vinerii Mari.În Vinerea Mare, credincioşii trec pe sub Sfântul Epitaf care reprezintă trupul coborât de pe cruce al Mântuitorului.

Lunea Mare

Luni, se citește, mai înainte de toate, istoria lui Iosif cel preafrumos, patriarhul din Vechiul Testament în care Biserica a văzut preînchipuirea lui Cristos. Tot în timpul slujbei  de luni se face pomenirea smochinului neroditor, smochinul blestemat de Isus înaintea intrării în Ierusalim.
Ca obiceiuri și superstiții, în Lunea Mare, femeile încep curățenia de Paște. Se scoate totul afară, se aerisește casa ca să iasă toate relele de peste iarnă, se văruiește și se spală totul.

SĂPTĂMÂNA PATIMILOR.

 În această săptămână, de duminică şi până vineri, se săvârşesc rânduieli bisericești de o mare frumuseţe, care evidenţiază momentele dramatice legate de Patimile şi Jertfa Mântuitorului Isus Cristos. Două dintre aceste au o semnificaţie aparte şi o structură specială. Astfel, Denia din Joia Patimilor, cunoscută şi sub numele de Denia celor 12 Evanghelii, recapitulează şi actualizează în conştiinţa credincioşilor istoria mântuirii, începând cu Cina cea de Taină şi continuând cu prinderea Mântuitorului în grădina Ghetsimani, aducerea Lui la arhiereii Ana şi Caiafa, condamnarea de către Sinedriu, judecarea de către Pilat, batjocorirea, răstignirea şi moartea, încheind cu punerea în mormânt.
Denia de vineri seara cuprinde rânduiala Prohodului Domnului, cântări de o frumuseţe şi profunzime deosebite, care evocă deopotrivă durerea nespusă la vederea Fiului lui Dumnezeu pe cruce, cât şi speranța în biruinţa Învierii ce se întrezăreşte. Slujba se încheie cu procesiunea de înconjurare a bisericii, care simbolizează înmormântarea Domnului.
Prin Denie se înţelege slujba Utreniei făcută seara aşa cum se face în cadrul privegherilor, adică slujba Utreniei, slujba de dimineaţă, se mută la vremea serii, după ce se sfârşeşte rânduiala Vecerniei.
Tot Denii se numesc şi slujbele din ultima săptămână din Post, Săptămâna Mare. Slujbele care încep în seara din Duminica Floriilor şi continuă în serile de luni, marţi, miercuri, joi şi vineri din Săptămâna Sfintelor Patimi sunt Utrenii, adică slujbe de dimineaţa, făcute seara.

Duminica Floriilor - Intrarea Domnului în Ierusalim

Cu o saptămână înainte de Patimile Sale, Domnul nostru Isus Cristos a intrat în Ierusalim, pe un asin înconjurat de cei 12 Apostoli. Mulțimea, recunoscându-L ca fiind adevăratul Mântuitor, L-a întâmpinat cu ramuri de finic și cântări de bucurie. Din punct de vedere liturgic, din această zi începe Săptămâna Patimilor, în amintirea cărora în biserici se oficiază în fiecare seară slujbe prin care credincioșii îl petrec pe Cristos pe drumul Crucii, până la moartea și Înviere Sa

.

1 -Martie

Primăvara reprezintă felul în care Dumnezeu ne aduce aminte  în fiecare an că după întuneric urmează lumină, iar dupa frig, căldura. Pentru noi creștinii, primăvara este prilejul de a-ne reaminti că în femeia creștină nu exista nici frig, și nici întuneric, ci numai o necuprinsă lumină și o nesfârșită căldura.

Paris: Conferință despre credința și tradiția Bisericii Greco-Catolice din România

Miercuri, 26 februarie a.c., ora 18:00, în sala de nunți a primăriei arondismentului al XVI-lea din Paris, a avut loc o conferință susținută de Pr. Cristian Crișan, paroh al Parohiei Greco-Catolice Române ”Sf Gheorghe” de la Paris și rector al Misiunii Greco-Catolice, despre credința și tradiția Bisericii Greco-Catolice din România.Conferința a debutat prin trasarea câtorva repere legate de spațiul istoric și cultural al României, continuând cu o prezentare a istoriei Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice, punte între creștinismul apusean și răsăritean. S-au citit câteva fragmente din cartea ”Lanțuri și teroare” a PS Ploscaru și s-a vizionat un reportaj despre martirii Bisericii Greco-Catolice din România, realizat de France 2.La conferința, care s-a bucurat de un real succes, au fost prezenți: Domnul Claude Goasguen, Primarul arondismentului al XVI-lea din Paris, Mons. Rubén DARíO RUIZ MAINARDI, consilierul Nunțiului Apostolic în Franța, Mons. Claude Bressolette, vicarul Ordinariatului Bisericilor Orientale Catolice din Franța.Conferința a avut loc cu ocazia expoziției ”Artă și tradiție Greco-Catolică din Transilvania: icoane pe sticlă” pe care o găzduiește în perioada 14 februarie – 1 martie 2014, Primăria arondismentului XVI din Paris.

ACC

SUA: retrocedarea urgentă a bisericilor greco-catolice!

Printre deficiențele semnalate în raportul întocmit de Departamentul de Stat american, se semnalează din nou lipsa măsurilor de retrocedare a bisericilor greco-catolice.Guvernul României a eșuat în a lua măsuri eficiente pentru retrocedarea bisericilor greco-catolice confiscate de fostul regim comunist.Au existat numeroase dispute asupra clădirilor bisericești și a bunurilor pe care Biserica Ortodoxă nu le-a retrocedat Bisericii Greco-Catolice, încălcând hotărârile judecătorești care prevedeau acest lucru, mai scrie în raport.


"In April parliament passed new legislation for restituting property seized by the former communist and fascist regimes. The law, now in effect, creates a new “points” system that compensates claimants for whom restitution of the original property is not possible with points (one point for each leu of property value) that can be used later to bid in auctions of state - owned property or in exchange for monetary compensation. In July the National Property Restitution Authority issued the first decisions of compensation in points of almost 13 million points in some of the 80,000 restitution cases that are still pending. Former owners’associations, the Greek Catholic Church, the Jewish community, and civil society opponents of the new law said that implementing it would further delay restitution and that the provisions of the new law disproportionately advantage the government and current occupants at the expense of the rightful owners. There were numerous disputes over church buildings and property that the Orthodox Church did not return to the Greek Catholic Church in violation of valid court orders to do so."

Sursa: hotnews.ro

Astăzi s-a născut Cristos !

Sărbătorea Naşterii Mântuitorului nostru Isus Cristos a adus bucurie,linişte şi pace în sufletele tuturor credincioşilor din comunitatea noastră.În ajunul Crăciunului , copiii grupului catehetic Îngeraşii din parohia noastră, au adus vestea naşterii Mântuitorului  Cristos la casa parohială,unde au fost aşteptaţi de către gazde cu bunătăţi specifice sărbătorii.

 

Prin post şi rugăciune,cu slujbele noastre de veacuri , la care se adaugă colindele noastre româneşti tradiţionale , iată că am ajuns din nou să sărbătorim Naşterea după trup a Domnului nostru Isus Cristos . Tinerii grupului catehetic ”Îngerașii” au dat răspunsurile la Sfânta și dumnezeiasca Liturghie și l-au Mărit pe Pruncul Isus în colinde tradiționale. După Sfânta Liturghie cei mai mici membrii ai grupului catehetic au pregatit un program de poezii fiind răsplătiţi cu dulciuri , din partea bătrânului Moş Crăciun.

 

Ce este Crăciunul?

  Este nostalgia pentru trecut,curaj pentru prezent,speranță pentru viitor.Este o dorință ferventă ca fiecare ceașcă a vieții să fie plină de binecuvântările bogate și eterne ale Domnului și ca fiecare drum al nostru să ducă către PACE.

 Cu ocazia Sfintei sărbători a Nașterii Domnului,familia Preot Lucian și Ramona-Elena Dudaș vă urează un ”Crăciun Fericit” și un călduros ”La Mulți Ani”

Părintelui nostru Nicolae, Arhiepiscopul Mirei Lichiei

Sfântul Nicolae a trăit în secolele II-III d.Ch. Data de 6 decembrie este data morţii sale.În anul 325, acesta a fost recunoscut drept un mare apărător al credinței creștine. Sinodul a condamnat erezia lui Arie, conform căreia Isus Cristos nu este Fiul lui Dumnezeu, ci doar un om cu puteri supranaturale. Nicolae, ajuns, episcop de Myra de la o vârstă fragedă, îngrijorat de o posibilă ruptură care putea avea loc în Biserică, i-a dat ereticului Arie o palmă. Astfel, potrivit bisericii, de la palma Sfântului Nicolae a rămas obiceiul ca, pe 6 decembrie, cei neascultători să fie loviţi cu nuieluşa în semn de avertisment.Nicolae, rămas fără părinţi, a folosit averea rămasă de la părinţii săi pentru a-i ajuta pe cei săraci şi pentru a ridica o biserică.Dintre faptele sale, atrage atenţia un episod, relatat în scrierile religioase. Se spune că Sfântul Nicolae a salvat de la păcat mare trei surori foarte sărace. Tatăl se gândise deja să le împingă spre desfrâu când Sfântul Nicolae le-a sărit în ajutor, aruncând punguliţe cu bani în camerele fetelor.Acestea s-ar fi căsătorit la puţin timp după primirea darurilor de la Moş Nicolae. Caracterul anonim al acestor gesturi i-ar fi inspirat pe oameni să îşi ofere daruri de Sfântul Nicolae.Din acest motiv, preoţii susţin că Sfântul Nicolae ar putea fi socotit adevăratul Moş Crăciun, şi asta pentru că Nicolae este, într-adevăr, un aducător de daruri.Sfântul Nicolae s-a născut în localitatea Patara din Asia Mica, în cea de-a doua jumătate a secolului al II-lea și a fost crescut în spiritul poveţei creştine "să împarţi averea săracilor", astfel că şi-a dat întreaga moştenire pentru a-i ajuta pe nevoiaşi.

Cuvântul de bun venit al Preafericitul Părinte Cardinal Lucian

Vineri 6 decembrie 2013, Cardinalul Kurt Koch a celebrat Sfânta Liturghie în Catedrala Arhiepiscopală „Sfânta Treime” din Blaj alături de Preafericitul Cardinal Lucian și de Preasfințiile lor Mihai, Episcopul Vicar greco-catolic al Bucureștilor, și Claudiu, Episcopul Curiei Arhiepiscopale Majore.

În cele ce urmează vă punem la dispoziție cuvântul de bun venit al Preafericitul Părinte Cardinal Lucian rostit cu această ocazie.
Eminența Voastră,

Acum mai bine de 14 ani,  la Dumnezeiasca Liturghie celebrată în Bucureşti pe 8 mai 1999 cu ocazia vizitei sale apostolice în România, în numele întregii Biserici Catolice şi în faţa întregului popor român, Fericitul Papă Ioan Paul al II-lea, ni se adresa cu aceste cuvinte:  ”Din această Catedrală gândul meu nu poate să nu zboare spre Blaj. Sărut în chip spiritual acel pământ de martiriu şi îmi însuşesc mişcă¬toarele cuvinte ale marelui poet Mihai Eminescu, care se referă la el: Îţi mulţumesc, Dumnezeule, că m-ai ajutat să-l pot vedea”.

Din acest pământ de martiriu, binecuvântat de Dumnezeu inclusiv prin sosirea Ceasului Vinerii celei Mari a încercării din anul 1948, Vă îmbrățișăm cu bucuria pe care numai Dumnezeu ne-o poate dărui, atunci când frații în credință se întâlnesc pentru a-L celebra, în Euharistie, pe Cel ce ne unește: Isus Cristos, Lumina lumii.Vă primim cu bucuria că Roma, Maica noastră în credință și în simțirea națională, ne trimite prin prezența Eminenței Voastre binecuvântarea Urmașului lui Petru, Sfântul Părinte Papa Francisc.  Fiindcă noi, creștinii români greco-catolici, nu doar credem în unitate, ci, așa cum afirma tot Fericitul Ioan Paul al II-lea, noi mărturisim prin însăși ființa noastră, de trei secole, prin sacrificii uneori ne¬maiauzite, credinţa noastră în unitate. Cu adevărat, unitatea între creștini nu doar este posibilă, ci a fost deja realizată prin jertfa și dorința făuritorilor Unirii de la 1700, care, prin revenirea la comuniunea de credință cu Scaunul lui Petru, nu au făcut decât să revină la casa părintească.Iar drumul martiriului pentru Biserica noastră care a caracterizat cea de-a doua jumătate a secolului trecut, nu a făcut decât să ne întărească în credință, prin mărturia și prețul de sângele al martirilor noștri, ei care contemplă acum Chipul Domnului în împărăția Lui. Dreptatea lor, curajul, eroismul lor înainte de toate, au confirmat faptul că aceasta a fost chemarea pe care Învățătorul a pregătit-o pentru Biserica Greco-Catolică din România, fiindcă, într-adevăr, așa cum spunea Cardinalul Iuliu Hossu "Credința noastră este viața noastră"; iar noi suntem încredințați, după cuvântul lui Isus, că puterile întunericului non praevalebunt.

Bine ați venit, Eminența Voastră! Binecuvântat este cel ce vine întru numele Domnului!

Vizita Cardinalului Kurt Koch la Ungheni (Mureș)

În cadrul vizitei în România a Cardinalului Kurt Koch, Președintele Consiliului Pontifical pentru promovarea Unității Creștinilor, Eminența Sa a efectuat o vizită în parohia greco-catolică din Ungheni (Mureș), unde a întâlnit comunitatea de credincioși păstorită de părintele Lucian Dudaș.

Înaltul Oaspete, însoțit de episcopul Vicariatului greco-catolic de Bucureşti, PS Mihai Fraţilă și mons. Andrea Palmieri, subsecretarul Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unităţii Creştinilor, a fost întâmpinat în noua biserică greco-catolică, ocazie cu care părintele paroh a expus situația cu care se confruntă comunitatea greco-catolică din localitate. Biserica de piatră din Ungheni, cu hramul Sfânta Treime, a fost construita intre anii 1858 si 1864 de către credincioșii greco-catolici. În 1948, odată cu desființarea abuzivă a Bisericii Romane Unită cu Roma de către autoritățile comuniste, această biserica a fost preluată de Biserica Ortodoxă Română.

În 1997 Parohia Ortodoxa din Ungheni a început lucrările de construcție a unei noi biserici, în jurul celei vechi greco-catolice, și până în anul 2000 lucrările s-au efectuat fără obținerea avizelor necesare și a autorizației de construcție. După 1990, biserica nu a fost retrocedată proprietarului de drept, iar în 1997 parohia ortodoxă locală a început construirea unui lăcaş de cult în jurul vechii biserici greco-catolice. Până în anul 2000, lucrările s-au efectuat fără obţinerea avizelor necesare şi a autorizaţiei de construcţie. Cu toate acestea, în 8 mai 2008, a început demolarea vechiului lăcaş de cult greco-catolic, Eminența Sa a luat act de această situație, exprimându-și speranța găsirii unei soluții amiabile și frățești în rezolvarea acestei situații.

În continuarea vizitei sale, Înaltul Prelat  se va întâlni cu Preafericitul Cardinal Lucian Arhiepiscopul Major al Bisericii Române Unite cu sediul la Blaj. Vineri 6 decembrie 2013, Cardinalul Kurt Koch va concelebra la Sfânta Liturghie în Catedrala Arhiepiscopală „Sfânta Treime” din Blaj alături de Preafericitul Cardinal Lucian și de Preasfințiile lor Mihai, Episcopul Vicar Greco-Catolic al Bucureștiului, și Claudiu, Episcopul Curiei Arhiepiscopale Majore, ocazie Eminența Sa cu care  va rosti cuvântul de învățătură.
 
e-communio.ro

MAREA UNIRE

În acest timp, în sala Cazinei militare,într-o atmosferă înălţătoare, în mijlocul aprobărilor unanime şi a unui entuziasm fără margini, Ştefan Cicio Pop arată împrejurările care au adus ziua de astăzi, Vasile Goldiş expune trecutul plin de suferinţe şi de glorie al naţiunii române de pretutindeni şi necesitate Unirii, Iuliu Maniu explică împrejurările în care se înfăptuieşte Unirea .
Rezoluţia Unirii e citită de Vasile Goldiş: “Adunarea naţională a tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie / 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureş, Tisa şi Dunăre.”

Restul rezoluţiei cuprinde programul de aplicaţie: autonomia provizorie a teritoriilor până la întrunirea Constituantei, deplină libertate naţională pentru popoarele conlocuitoare, deplina libertate confesională, înfăptuirea unui regim curat democratic pe toate terenurile vieţii publice, reforma agrară radicală, legislaţie de ocrotire a muncitorimii industriale. Adunarea naţională doreşte ca Congresul de pace să asigure dreptatea şi libertatea atât pentru naţiunile mari cât şi pentru cele mici şi să elimine războiul ca mijloc pentru reglementarea raporturilor internaţionale. Ea salută pe fraţii lor din Bucovina, scăpaţi din jugul monarhiei austro-ungare, pe naţiunile eliberate cehoslovacă, austro-germană, iugoslavă, polonă şi ruteană, se închină cu smerenie înaintea acelor bravi români care şi-au vărsat sângele în acest război pentru libertatea şi unitatea naţiunii române, şi în sfârşit exprimă mulţumirea şi admiraţia sa tuturor puterilor aliate care, prin luptele purtate împotriva duşmanului au scăpat civilizaţia din ghearele barbariei.

La ceasurile 12 din ziua de 1 decembrie, prin votarea unanimă a rezoluţiei, Unirea Transilvaniei cu România era săvârşită.
Episcopul Greco-catolic Iuliu Hossu a fost cel care a citit la 1 decembrie 1918 din însărcinarea Marelui Sfat Național Român, mulțimilor adunate la Marea Adunăre Naționale de la Alba Iulia, proclamația de unire a Transilvaniei cu Regatul României. Ulterior acesta s-a îmbrățișat cu episcopul ortodox Miron Cristea (viitor patriarh al Bisericii Ortodoxe Române) și a spus următoarea frază memorabilă:
„Pe cum ne vedeți azi îmbrățișați frățește, așa să rămână îmbrățișați pe veci toți frații români!”
Episcopul Iuliu Hossu, alături de alți trei fruntași ardeleni (episcopul Miron Cristea, Alexandru Vaida-Voievod și Vasile Goldiș) au dus la București Declarația de Unire, în Parlamentul României. Cu acest prilej Iuliu Hossu a spus:
„Dacă pentru strămoșii noștri romani toate drumurile duceau la Roma, pentru noi, românii ardeleni, toate drumurile duc la București. Acesta este Sionul Neamului Românesc...”
. Tot el a fost cel care i-a înmânat Actul Unirii Regelui Ferdinand I al Românilor.

„Blajul salută Marea Unire”

Duminică, 24 noiembrie 2013, începând cu orele 17, în Catedrala Mitropolitană „Sfânta Treime” din Blaj, într-o atmosferă de aleasă sărbătoare, în prezența autorităților bisericești, a administrației locale și a administrației județene, s-a dat startul manifestărilor culturale prilejuite de Ziua Națională a României, sub egida „Blajul salută Marea Unire”. Evenimentul anticipează aniversarea momentelor istorice desfășurate acum 95 de ani, tot într-o zi de duminică, pe data de 1 decembrie 1918, la Alba Iulia când s-a semnat actul Marii Uniri.În deschiderea programului s-a cântat imnul „Cu noi este Dumnezeu” urmat de imnul național „Deșteaptă-te române” după care s-a celebrat slujba Te Deum-ului de către preasfințitul Părinte Claudiu, Episcopul Curiei, înconjurat de un sobor de preoți.Îndată după săvârșirea slujbei religioase, programul din Catedrală a continuat cu momentele artistice care au încântat numerosul public blăjean. Au susținut recitaluri de muzică patriotică, vechi cântece românești și colinde, Mioara Manea Arvunescu, soprană la Teatrul de Operetă „Ion Dacian” din București, tenorul Florin Budnaru, tot de la Teatrul de Operetă „Ion Dacian” din București, și îndrăgita cântăreață de muzică populară Mariana Anghel, în timp ce actorii Jeanine Stavarache, de la Teatrul „Odeon” din București, și Ștefan Velniciuc, au prezentat pagini antologice din lirica românească.

Întregul program artistic a fost coordonat și prezentat de domnul Ion Moldovan, directorul editurii „Buna Vestire” din Blaj.În finalul programului, Preasfințitul Claudiu a transmis salutul și binecuvântarea arhierească a Preafericitului Părinte Arhiepiscop Cardinal Lucian, care în aceste zile se află la Roma, cu ocazia încheierii Anului Credinței. Împărtășindu-ne această bucurie, Preasfințitul a subliniat legătura noastră cu Biserica Romei spunând că Biserica Română Unită, înainte cu mai bine de 200 de ani de la Marea Unire de la 1 decembrie 1918, a semănat în sufletele românilor sămânţa Unirii. Chiar dacă a existat și un nefast 1 decembrie 1948, prin care Biserica Română Unită era scoasă în afara legii, ea a traversat pustiul comunismului în tăcere, suferință și speranță; în speranța că într-o zi ea va reveni la libertate și-și va continua cursul istoric, rolul și vocația în sânul propriului popor care poartă întotdeauna dorul de Unire și Unitate, de care este însetat!La frumusețea și bucuria acestei zile a contribuit și surpriza pregătită de către Primăria Blaj, prin punerea în funcțiune a iluminatului public festiv din întreaga Piață 1848, relatează site-ul e-communio.ro

Zile pentru apărarea vieții

Cu mare bucurie și plini de emoție ,în seara zilei de 20 noiembrie ,am primit pentru a doua oară în parohia nostra icoana pelerină a Sfintei Fecioare Maria de la Guadalupe.
Această icoană numită ,,Misionara pe Caile Pământului "a fost adusă de către Părintele Ioan Chișărău.După ce icoana a fost pusă la loc de cinste în biserica de către Părintele paroh Lucian Dudaș a început Sfânta Liturghie prezidată de către Părintele Protopop și Canonic Fodor Dan.La Sfânta Liturghie a participat și o parte din preoții Protopiatului nostru.În cuvântul de învățătură Părintele Ioan ne-a adus mesajul Sfintei Fecioare cu ocazia zilelor pentru apărarea vieții.Din program au mai făcut parte și proiecții de filme și devoțiuni către Sfânta Fecioară Maria.Credincioșii veniți în număr mare de diverse confesiuni s-au putut închina în fața Icoanei și au putut cere mijlocirea Preasfintei Fecioare,aparatoarea vieții.