duminică, 22 mai 2011

20 ani de la „întoarcerea acasă” a Catedralei Sfânta Treime din Blaj


9 Mai 1991 a fost o zi de o însemnătate cu totul deosebită pentru Biserica Blajului: comunitatea greco-catolică blăjeană a decis să înfăptuiască repararea unei nedreptăţi istorice ce se perpetua încă şi la peste un an de la Revoluţie – Catedrala Sfânta Treime din Blaj, ctitorită de episcopul Inochențiu Micu Klein și sfințită de succesorul său pe scaunul episcopal al Blajului, Petru Pavel Aron, era încă în posesia Bisericii Ortodoxe şi interzisă slujirii greco-catolicilor, adică proprietarilor de drept.

După 20 de ani, joi, 19 mai 2011, a fost evocată tensiunea şi frământarea acestei zile şi ale celor ce i-au urmat într-o serie de manifestări omagiale organizate în Catedrala blăjeană de către Parohia Blaj I Catedrală, sub patronajul Mitropoliei Blajului. La invitația părintelui protopop Ioan Fărcaș, inițiator al evenimentului, au ținut să răspundă prin participare în primul rând protagoniștii acelor zile din 1991, atât clerici – pe atunci, mare parte erau studenti ai Institutului teologic blăjean-, dar și numeroși laici, deopotrivă dornici să retrăiască din emoțiile și entuziasmul „ieșirii la lumină” a Bisericii Blajului.

Astfel, începând cu ora 10, Preafericirea Sa Lucian, Arhiepiscopul Major al Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică, și Mitropolit al Blajului a prezidat Sfânta Liturghie, fiind înconjurat la Masa Sf. Altar de câteva zeci de preoți și protopopi, aprope toți fiind absolvenți primelor două promoții ale Institutului Teologic din Blaj și implicit participanți la evenimentele din 19 mai 1991.In continuare, la mormântul de la temelia grandiosului iconostas al Catedralei blăjene, a fost celebrat un parastas de pomenire a Eminenței Sale Alexandru Cardinal Todea, omul providențial al începuturilor ieșirii la lumină a Bisericii noastre,după care, prin intermediul Pr. Ioan Fărcaș, cei prezenți au urat Preafericirii Sale Lucian „Intru multi ani, Stapâne!”, care a fost cadorisit și cu un buchet de flori și de rugăciuni la apropiata împlinire a frumoasei și venerabilei vârste de 80 de aniIn continuare s-a derulat un alt moment mult așteptat: în Aula Mare a Institutului Teologic, au fost prezentată o proiectie video cu cele mai importante momente ale acelor zile din mai si iunie 1991, zile in care parcă s-au întâlnit și împletit ardoarea rugăciunii și a iubirii lui Dumnezeu cu răbufnirea dorului prea mult oprimat pentru dreptate și libertate. Montajul video a fost realizat de către dl. Terzi Constantin, cel care, prezent fiind la evenimentele din 1991, le-a filmat și le-a grupat într-un material video de aproape două ore. .

miercuri, 11 mai 2011

IPS George Guţiu a trecut la cele veşnice

Cristos a înviat!

imagineCu tristeţe şi durere în suflet, dar şi cu încrederea în mila şi iubirea lui Dumnezeu, Episcopia Română Unită cu Roma Greco-Catolică de Cluj-Gherla anunţă că în ziua de 8 mai 2011, Duminica a III-a după Paşti, la orele 23.30, Părintele nostru Arhiepiscopul ad personam George GUŢIU, în vârstă de 87 de ani, şi-a încheiat călătoria pământească, îndreptându-se spre împărăţia Tatălui Ceresc.

Decesul a survenit la Clinica Medicală I din Cluj-Napoca, în urma unei insuficienţe cardio-respiratorii, consecinţă a mai multor afecţiuni ce l-au marcat în ultima perioadă a vieţii, după ce vreme îndelungată a purtat în trup semnele suferinţelor celor aproape 14 ani de detenţie în închisorile comuniste.

Trupul Înalt Preasfinţitului George, Episcop de Cluj-Gherla între anii 1990-2002, va fi depus în Catedrala episcopală “Schimbarea la Faţă” din Cluj-Napoca, unde toţi cei care doresc îi vor putea aduce un ultim omagiu şi prinos de rugăciune şi recunoştinţă.

Sfânta Liturghie şi slujba Înmormântării vor avea loc joi, 12 mai 2011, la orele 11.00, în Catedrala episcopală “Schimbarea la Faţă”, fiind oficiate de către Preafericitul Lucian MUREŞAN, Arhiepiscopul Major al Bisericii Române Unite cu Roma Greco-Catolică, împreună cu un sobor de arhierei şi preoţi.În aceste zile de doliu, clerul, persoanele consacrate şi credincioşii Bisericii noastre sunt chemaţi să înalţe rugăciuni pentru odihna sufletului Părintelui nostru Arhiereu George, pentru ca el să fie primit în comuniunea slujitorilor la Altarul Ceresc, alături de martirii şi mărturisitorii Bisericii Greco-Catolice.Pilda sa de credinţă şi fidelitate faţă de Biserica Catolică şi urmaşul Sfântului Petru, Sfântul Părinte Papa, ne sunt fiecăruia dintre noi temelie de trăire spirituală şi îndemn pentru slujirea Bisericii cu mai mult zel apostolic.Dumnezeu, Părintele îndurărilor şi Izvorâtorul Vieţii, să îi facă parte cu aleşii Săi în bucuria Învierii lui Cristos.

Odihna veşnică dă-i-o lui, Doamne!

marți, 3 mai 2011

Război silenţios între ierarhii sârbi în legătură cu vizita papei în Serbia


Cel mai înfocat suporter al vizitei papei Benedict al XVI – lea în Serbia, conform analiştilor, este Patriarhul Serbiei, kir Irineu.Dar nu lipsesc nici acele voci care nu sunt de acord cu ecumenismul şi cu vizita papei Benedict în Serbia.Analiştii sunt de acord că vizita papei este importantă pentru Serbia, dar semnalează că decizia finală nu va fi luată cu uşurinţă.Merită să semnalăm că în mai, în timpul şedinţei Sfântului Sinod al Bisericii Serbiei, acesta va trebui să răspundă la această mare întrebare legată de vizită, chestiune care a provocat pentru o lungă perioadă de timp un război silenţios între episcopi.Ar urma ca Papa Benedict să primească invitaţia de a vizita Serbia, în 2013, cu ocazia împlinirii a 1700 de ani de la Edictul de la Milan.Un secret cunoscut de toată lumea este faptul că Biserica Serbiei nu are o poziţie unitară, dacă papa să viziteze Serbia, lucru ce se va vădi în cadrul şedinţei Sfântului Sinod, dacă vor există în final reacţii.Ierarhii care par să fie împotriva vizitei papei la Niş sunt Episcopul Efrem de Banjaluka, Nicanor de Banat, Nicolae de Dambrobosnia şi Vasilie de Svorniki şi Tuzla.Pentru dialogul cu Biserica romano-catolică sunt patriarhul Serbiei, kir Irineu, Episcopul de Bacica Irineu şi fostul episcop de Herţegovina, Athanasie.Cu toate acestea, analiştii sârbi spun că este dificil pentru Sfântul Sinod al Bisericii Serbiei să hotărască în legătură cu vizita din moment ce există disensiuni.

Desigur că există şi din aceia care sunt împotriva vizitei papei şi unul dintre ei este Biserica Ortodoxă Rusă”, a semnalat în acest sens un analist sârb.

Santo subito


Peste un milion de persoane au participat la beatificarea din ziua de Duminca, din Roma, înregistrându-se astfel un nou record. Când Papa Benedict al XVI-lea a citit formula beatificării o uriaşă serie de aplauze a început din Piaţa San Pietro, trecând prin Via della Conciliazione şi străzile lăturalnice până la Circus Maximus – unde mii de persoane au urmărit celebrarea prin transmisiune video.

“Stabilim ca venerabilul servitor al lui Dumnezeu Ioan Paul al II-lea, Papă, să fie numit de acum încolo Fericit iar sărbătoarea sa să fie celebrată în locurile şi după regulile stabilite de legea (bisericească), în fiecare an la 22 octombrie”, a citit el în latină. Un portret cu Karol Wojtyla zâmbind, după o fotografie din 1995, a fost descoperit în acel moment, atârnând din balconul central al Bazilicii San Pietro. Pelerinii, foarte mulţi din Polonia, nu şi-au putut reţine lacrimile. Călugăriţa Marie Simon-Pierre din Franţa, a cărei inexplicabilă vindecare de boala Parkinson a făcut posibilă încheierea procesului de beatificare, alături de sr. Tobiana, călugăriţa poloneză care l-a asistat pe medicul Papei Ioan Paul al II-lea, au purtat în procesiune o relicvă a lui Karol Wojtyla, cu sângele său. Forţele de securitate au deschis accesul în Piaţa San Pietro la 2AM, cu câteva ore înainte de ora anunţată iniţial, 5.30AM, dat fiind numărul mare de pelerini.

Şi puterea lumească a fost prezentă la eveniment: 62 de delegaţii conduse de şefi de state sau de guvern, precum şi familii regale, pe lângă alte oficialităţi ce au reprezentat diverse ţări. Din partea Italiei au fost preşedintele Giorgio Napolitano şi premierul Silvio Berlusconi; din partea Poloniei a fost preşedintele Bronislaw Komorowski; iar Jose Manuel Durao a reprezentat Comisia Europeană. Israelul a fost reprezentat de Yossi Peled, un membru al Knesset, salvat în timpul holocaustului de o familie catolică belgiană. Înainte de celebrare Peled remarca faptul că evenimentul este “în mod aparte semnificativ”. Papa Ioan Paul al II-lea, spunea el, “s-a născut într-o perioadă în care se respira într-o atmosferă de anti-semitism aprobat public”, dar el “s-a opus şi i-a provocat pe cei care doreau să robească rasa umană”. Din Mexic a venit preşedintele Felipe Calderon iar din Honduras a venit Porfirio Lobo. Cinci case regale au fost prezente: din Spania, Belgia, Luxembourg, Liechtenstein şi Marea Britanie. SUA a fost reprezentată de ambasadorul pe lângă Sfântul Scaun; din Cuba a venit Caridad Diego Bello, şeful Biroului pentru Probleme Religioase din Comitetul Central al Partidului; iar din Franţa premierul Francois Fillon. Aproximativ 2.300 de jurnalişti au fost prezenţi şi 1.300 de canale de televiziune.