Sfânta Treime,hramul Parohiei noastre

Ziua de 09 iunie  a acestui an a fost pentru credincioşii greco-catolici din parohia ”Sfânta Treime”  Ungheni una de sărbătoare şi de multă bucurie. În această zi, când Biserica Greco-Catolică sărbătorește Sânta Treime, credincioşii din această parohie au sărbătorit hramul lor.
Programul acestei mari sărbători a comunităţii a început dis-de-diminiață cu celebrarea Sfintei Liturghi urmată mai apoi de un program de rugăciune și de cântece religioase,
Rugăciunea şi trăirea s-au îmbinat în chip armonios, în această sfântă zi. Participanţii, tinere familii din localitate , şi-au adus copiii la această binecuvântată sărbătoare.
La finalul sfintei slujbe, credincioșii prezenţi la sărbătoarea  hramului  parohiei s-au bucurat şi de căldura dragostei agapice, primind iconiţe cu Sfânta Treime.

Sărbătoarea Pogorârii Sfântului Spirit în Parohia Greco Catolică ”Sfânta Treime”Ungheni

 

Creștinii Greco-catolici au sărbătorit, în data de , 8 iunie 2014, Pogorârea Spiritului Sfânt, sărbătoare cunoscută și sub numele de Rusalii. Istoria Bisericii consemnează sărbătoarea ca fiind momentul Pogorârii Sfântului Spirit, în chip de limbi de foc peste Apostoli, aşa cum se arată în Faptele Apostolilor capitolul 2, versetele 1 la 4. Sfânta Liturghie a fost oficiată de către Pr Lucian Dudaș,Parohul comunității, în prezența a numeroși credincioși.După citirea Pericopei Evanghelice de la Sfântul Evanghelist Ioan (n.r.: Ioan 7, 37-53; 8, 12), Părintele Lucian Dudaș a rostit un cuvânt de învățătură în care a evidențiat înțelesurile spirituale ce reies din pericopa evanghelică. De asemenea, Părintele Lucian a evidenţiat şi semnificaţia spicelor de grâu aduse spre sfinţire: „Astăzi, noi aducem la Biserică spicele de grâu pentru că au forma unor limbi de foc şi prin aceasta noi binevestim bucuria răspândirii Evangheliei lui Cristos în toată lumea prin propovăduirea tainei mântuirii oamenilor în iubirea lui Cristos şi în iubirea Preasfintei Treimi, dar şi pentru că noi dorim ca toate să fie sfinţite. Ducem aceste spice de grâu acasă după ce ele sunt sfinţite pentru că dorim să se sfinţească toată natura şi locul unde noi vieţuim şi muncim toate sunt chemate să intre sub binecuvântarea, lucrarea şi luminarea Sfânt Spirit. În această zi deci, noi chemăm pe Spiritul Sfânt în mod deosebit prin îngenunchiere la Slujba care urmează imediat după Liturghie şi cerem iertarea păcatelor şi arvuna vieţii veşnice. Cerem curăţire şi sfinţire prin lucrarea Spiritului Sfânt”. La final, Pr.Lucian a dăruit credincioşilor iconiţe reprezentând Sărbătoarea Pogorârea Spiritului Sfânt şi spice de grâu.
mai multe poze :POZE CU EVENIMENTE DIN PAROHIE

d-na preoteasă Ramona-Elena Dudaș

Înălțarea Domnului

Ţie Domnului şi Împărat al cerului şi al pământului, ca unui biruitor al mortii îti aducem cântare de laudă, că după prealuminata Înviere din morţi cu mărire la ceruri Te-ai înălţat şi cu Preacinstit Trupul Tău ai şezut de-a dreapta lui Dumnezeu, ca şi firea noastră cea căzută să o înalţi împreună cu Tine şi să ne mântuiești de patimi din veşnica moarte. Noi, însă, sărbătorind Dumnezeiasca Ta Înălţare, din sufIet, împreună cu ucenicii Tăi, cântăm: Isuse, Cel ce Te-ai înălţat de la noi la cer, nu ne lăsa pe noi singuri.
Isuse, Făcătorul cerului şi al pământului, şezi de-a dreapta Tatălui, ca să fii Dumnezeul tuturor întru toate.
AMIN

Dalle Chiese Orientali, 29.05.2014

Dalle Chiese Orientali

Erezione dell’Eparchia di San Basilio Magno di Bucarest dei Romeni (Romania) e nomina del primo Vescovo Eparchiale
Sua Beatitudine Em.ma il Card. Lucian Mureşan, Arcivescovo Maggiore di Făgăraş e Alba Iulia dei Romeni, con il consenso del Sinodo della Chiesa Greco-Cattolica Romena e dopo aver consultato la Sede Apostolica, ha eretto a norma del can. 85 § 1-2 del CCEO l’Eparchia di San Basilio Magno di Bucarest dei Romeni (Romania), con territorio dismembrato dall’attuale Arcieparchia di Făgăraş e Alba Iulia dei Romeni, e ha trasferito S.E. Mons. Mihai Cătălin Frăţilă, finora Vescovo titolare di Nove, dall’ufficio di Vescovo Ausiliare e Protosincello di Făgăraş e Alba Iulia dei Romeni alla nuova sede eparchiale di San Basilio Magno di Bucarest dei Romeni.
S.E. Mons. Mihai Cătălin Frăţilă
S.E. Mons. Mihai Cătălin Frăţilă è nato il 10 dicembre 1970 ad Alba Iulia, nell’Arcieparchia di Făgăraş e Alba Iulia.
Si è preparato al sacerdozio nel Seminario maggiore a Blaj e poi a Roma al Pontificio Collegio Pio Romeno, frequentando il Pontificio Istituto Orientale. Ha conseguito la Licenza in Teologia Liturgica all’Istituto Cattolico di Parigi nell’anno 2000.
È stato ordinato sacerdote l’11 agosto 1996.
Nel periodo 1996-1998 ha svolto il ministero di vicario nella Missione Greco-Cattolica Romena a Parigi presso la parrocchia di San Giorgio.
Nell’anno 1999 è stato nominato Vice-Rettore del Pontificio Collegio "Pio Romeno" a Roma e nel 2005 Rettore.
Il 20 giugno 2007 è stato eletto Vescovo titolare di Nove e Ausiliare dell’Arcieparchia di Făgăraş e Alba Iulia dei Romeni. È stato consacrato il 16 dicembre 2007.
[00889-01.01]
[B0391-XX.01]

COMUNICAT DE PRESĂ: Înființarea Eparhiei greco-catolice „Sfântul Vasile cel Mare” de Bucureşti

În perioada 7-9 mai 2014, s-au desfăşurat la Oradea, sub președinția Preafericitului Părinte Cardinal Lucian Mureşan, lucrările sesiunii ordinare de primăvară ale Sinodului Episcopilor Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică.Considerând nevoia pastorală şi realitatea istorică, culturală şi geografică a sudului teritoriului extracarpatic al Arhieparhiei de Alba-Iulia şi Făgăraş, cu acordul şi binecuvântarea Sfântului Părinte Papa Francisc, după ce a primit consensul Sinodului Episcopilor Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, conform can. 85 § 1 al Codului Canoanelor Bisericilor Orientale, după consultarea Scaunului Apostolic al Romei, Preafericirea Sa Cardinal Lucian Mureșan, în calitate de Arhiepiscop Major, a înfiinţat Eparhia „Sfântul Vasile cel Mare” de Bucureşti (Eparchia Sanctus Basilius Magnus Bucarestiensis Romenorum), cu teritoriu canonic corespunzător capitalei României şi judeţelor provinciei istorice a Ţării Româneşti (Oltenia, Muntenia şi Dobrogea).Astfel, biserica „Sfântul Vasile cel Mare” (strada Polonă) din Bucureşti primeşte rangul şi statutul de Catedrală a noii Eparhii.Totodată, Preafericirea Sa Cardinal Lucian Mureșan, în aceeaşi calitate de Arhiepiscop Major, în baza canonului 85 § 2, 2 al Codului Canoanelor Bisericilor Orientale, ca urmare a procesului electoral desfășurat canonic, după ce a primit consensul Sinodului Episcopilor Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, cu acordul şi binecuvântarea Sfântului Părinte Papa Francisc, l-a transferat pe Preasfințitul Episcop Mihai Frăţilă din funcția de Episcop titular de Nove şi auxiliar de Alba-Iulia şi Făgăraş, în funcția de Episcop eparhial al noii Eparhii „Sfântul Vasile cel Mare” de Bucureşti.Data întronizării la Bucureşti a noului Episcop eparhial al Eparhiei „Sfântul Vasile cel Mare” de Bucureşti, va fi comunicată ulterior.Uniţi în rugăciune de mulțumire, cerând plinătate de haruri şi ajutorul Maicii Preacurate peste noul Eparh şi noua Eparhie, îi dorim Preasfințitului Episcop Mihai îndelungată și binecuvântată păstorire.

Întru mulți ani, Preasfințite Părinte!

Pr. Cristian Crişan

Notar al Sinodului Episcopilor Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice

Sfinții Împărați Constantin și Elena

Cel ce chipul Crucii strălucind pe cer mai mult decît soarele l-ai văzut şi biruinţa semnului Domnului bine ţi-a descoperit, cu care într-armîndu-te pe toţi dușmaniii-ai biruit, acum şi nouă celor ce ne plecăm genunchii înaintea icoanei tale, Sfinte Împărate Constantin, dă-ne nouă, împreună cu buna ta maică, Împărăteasa Elena, ajutor, celor ce cîntăm vouă: Bucuraţi-vă, părinţii creştinilor!

Cu sufletul și rugăciunea, suntem și noi cei din Ungheni, la Roma !

Papa Francisc i-a sanctificat, duminica, in piata Sf. Petru din Vatican pe fostii papi Ioan Paul al II-lea si Ioan al XXIII-lea, in fata unei multimi de cateva sute de mii de credinciosi catolici veniti din lumea intreaga, informeaza AFP.Multimea a aplaudat indelung dupa ce papa Francisc, foarte solemn, a rostit formula in limba latina pentru sanctificarea polonezului Karol Wojtyla, care a fost papa in perioada 1978 - 2005, si a italianului Angelo Giuseppe Roncalli, papa in perioada 1958 - 1963, initiator al Conciliului Vatican II.Anterior, cardinalul Angelo Amato, prefect al cauzei sfintilor, a adresat trei cereri succesive papei Francisc, pentru a marca solemnitatea demersului: "Sfinte parinte, Sfanta Biserica, increzatoare in promisiunea Domnului de a trimite asupra ei Spiritul adevarului, care in toate epocile l-a ferit de greseala pe conducatorul suprem, il rog cu tarie pe Sfiintia Voastra sa ii inscrie pe acesti fii alesi in catalogul sfintilor".Papa Francisc a raspuns atunci prin lunga formula consacrata in latina, limba oficiala a Bisericii Catolice: "In onoarea Sfintei Treimi, prin exaltarea credintei catolice si intarirea vietii crestine, cu autoritatea Domnului Nostru Iisus Hristos, a sfintilor apostoli Petru si Pavel, dupa o indelungata chibzuinta, dupa ce am invocat de mai multe ori ajutorul lui Dumnezeu si dupa ce i-am ascultat pe multi dintre fratii nostri din episcopat, ii declaram sfinti pe preafericitii Ioan al XXIII-lea si Ioan Paul al II-lea, si ii vom inscrie in catalogul sfintilor si stabilim ca ei vor fi onorati in intreaga Biserica in randul sfintilor", a declarat, solemn, papa argentinian.Multimea i-a aclamat pe cei doi sfinti - ale caror portrete uriase erau desfasurate pe fatada bazilicii - in timp ce clopotele au sunat in bisericile din Cetatea Eterna.

Inainte de inceperea ceremoniei, papa Francisc a mers sa il salute, cu caldura, pe fostul papa Benedict al XVI-lea, aflat in primul rand, printre cardinalii prezenti la ceremonie.

Cristos a înviat!

Cristos a înviat!

Învierea Domnului, sărbătorită astăzi cu bucurie negrăită de întreaga creştinătate, a încununat viaţa pământească a Mântuitorului nostru Isus Cristos cu biruinţa asupra morţii, „duşmanul cel din urmă” (I Cor 15, 26) şi cel mai înfricoşător al omului. După 33 de ani petrecuţi pe pământ împreună cu oamenii, ale căror păcate şi dureri le-a luat asupra Sa, Mântuitorul primeşte de bună voie moartea cea mai ruşinoasă şi chinuitoare pentru a-i elibera pe oameni şi de cel din urmă duşman al lor, care este moartea.Prin învierea Sa, Mântuitorul a eliberat pe oameni atât de moartea sufletească, cât şi de moartea trupească. Totuşi, noi nu ne dăm seama cu adevărat şi nu trăim eliberarea de moarte, decât în măsura în care ne unim cu Mântuitorul Cristos, prin rugăciune şi împărtăşirea cu Trupul şi Sângele Lui, prin care devenim treptat una cu El, adică buni ca şi El, iertători ca şi El, iubitori de semeni ca şi El.

Până nu devenim una cu Cristos, moartea mai lucrează încă în noi sub diferite forme: încercări, neputinţe, boli, sufleteşti şi trupeşti, insuccese, lipsă de curaj în lupta cu greutăţile vieţii etc., toate acestea fiind consecinţe ale păcatului. Dar şi învierea este prezentă în viaţa noastră de fiecare dată când ne rugăm cu credinţă şi cu smerenie, când postim, când participăm cu evlavie la Sf. Liturghie şi ne împărtăşim cu Trupul şi Sângele Domnului, când facem bine semenilor noştri. În toate aceste acte de credinţă este prezent Mântuitorul Cristos cu darul Învierii Sale care ne înnoieşte viaţa, ne dă „viaţă din belşug”. „Eu am venit ca (lumea) să aibă viaţă şi s-o aibă din belşug”, zice Domnul (Ioan 10, 10). Aceasta înseamnă că omul credincios nu-şi pierde niciodată curajul în lupta cu ispitele şi greutăţile de zi cu zi, nici nădejdea că în cele din urmă va birui, cu ajutorul lui Dumnezeu. „În lume necazuri veţi avea; dar îndrăzniţi, eu am biruit lumea” (Ioan 16, 33), ne încurajează Mântuitorul, în orice dificultate ne-am afla. Şi tot El ne încredinţează că „toate sunt cu putinţă celui ce crede” (Marcu 9, 23). Din păcate, noi toţi avem puţină credinţă, dar să nu ne descurajăm, ci să strigăm ca şi tatăl copilului cu duh mut din Evanghelie: „Cred, Doamne! Ajută necredinţei mele” (Marcu 9, 24)!

 

„Harul Domnului nostru Isus Cristos şi dragostea lui Dumnezeu Tatăl şi împărtăşirea Sfântului Spirit să fie cu voi toţi”!

Cristos a înviat!

RUGĂCIUNE SFINTEI CRUCI

Doamne Isuse Cristoase, dulce Mantuitorul sufletelor noastre, marturisim inaintea Ta, intru acesta zi a rastignirii Tale, in care ai patimit si ai luat moarte pe Cruce pentru pacatele noastre, ca noi suntem cei ce Te-am rastignit cu pacatele noastre, ca noi suntem cei ce Te-am rastignit cu pacatele noastre cele multe si cu faradelegile noastre cele rele. De aceea ne rugam bunatatii Tale celei nemarginite, ca sa ne faci si pe noi partasi sfintelor Tale Patimi, cinstitelor rani si mortii Tale celei de viata facatoare, pentru ca sa ne invrednicim, prin Darul Tau, sa castigam si noi asemnea Tie, pentru dragostea Ta, precum Tu cel milostiv le-ai rabdat pentru mantuirea noastra, intarindu-ne pururea cu aceeasi putere si rabdare ce ai avut cand Te-au rastignit nemultumitorii evrei.
De aceea intareste-ne, Doamne, ca sa putem ridica cu bucurie de astazi inainte Crucea Ta cu deplina pocainta. Intristarea mortii Tale sa o simtim, precum au simtit-o Preasfanta Ta Maica, ucenicii Tai si mironositele femei; si ne inviaza simtirile noastre cele sufletesti, ca sa cunoastem moartea Ta, precum ai facut de Te-au cunoscut si zidirile cele neinsufletite, care s-au miscat la rastignirea Ta; cum Te-a cunoscut talharul cel credincios si, rugandu-ti-se, l-ai primit in Rai.
Da-ne, Doamne, si noua, darul Tau, precum ai dat atunci talharului, si iarta pacatele noastre pentru Sfintele Tale Patimi, si ne primeste prin pocainta impreuna cu el in Rai, ca un Dumnezeu si Ziditor ce ne esti. Asemenea fa cu toti crestinii, vii si morti precum se roaga tie in toate zilele Sfanta Biserica si le lasa lor toate pacatele si-i invredniceste pe ei de Imparatia Ta si sa vada Lumina Ta si sa mareasca slava Ta. Ne inchinam Crucii Tale, Cristoase, si zicem catre Dansa: marire Ei pentru dragostea ta.
Bucura-te preacinstita Cruce a lui Cristos, ca prin tine s-a mantuit lumea,ridicand asupra ta pe Isus tintuit. Bucura-te, pom preamarit, pentru ca Tu ai tinut rodul vietii ce ne-a mantuit din moartea pacatului.
Bucura-te toiagul cel tare ce ai sfaramat usile iadului. Bucura-te cheia imparateasca ce ai deschis usa Raiului. Ne bucuram si noi pentru ca vedem pe vrajmasii Tai surpati jos, iar pe prietenii Tai ca imparatesc in ceruri. Pe dusmanii Tai biruiti de puterea Ta, iar pe crestinii ce ti se inchina inarmai cu puterea Ta. O, Rastignitul meu Hristoase, cate ai patimit pentru noi, cate rani, cate scuipari, cate batjocuri si necinste ai rabdat pentru pacatele noastre, pentru ca sa ne dai noua pilda de adevarata rabdare! De aceea cum putem noi sa fugim de Cruce, vazand pe Cristos ca este ridicat pe ea? Cum sa ne para grele chinurile vazand pe Stapanul nostru ca le iubeste si le cere si le socoteste Lui de mare cinste? Rusine ne este, cu adevarat, de ne vom intrista de relele ce ne pricinuiesc oamenii, sau de ispitele ce ne aduc duhurile rele, trupul si gandurile noastre cele rele, sau pentru saracia si bolile ce ne vin din voia lui Dumnezeu, deoarece acestea toate le trimite pentru ca sa ne apropie mai mult de El; pentru ca sa-L marim  si sa ne pedepsim in aceasta viata pentru binele nostru, pentru ca sa ne odihnim cu mai multa marire intru imparatia Lui cea vesnica. Si de vreme ce este asa, inmulteste-ne, Doamne, ostenelile, ispitele si durerile, dar sa ne inmultesti impreuna si sa ne prisosesti si rabdarea si puterea, ca sa putem rabda toate care ni se pot intampla. Pentru ca recunoastem ca suntem neputinciosi de nu ne vei intari, orbi de nu ne vei lumina, legati de nu ne vei dezlega, fricosi de nu ne vei face indrazneti, rai de nu ne vei preface in buni, pierduti de nu ne vei ierta, robi de nu ne vei rascumpara cu bogata si Dumnezeiasca Ta putere si cu darul Sfintei Tale Cruci, careia ne inchinam si o marim acum si pururea si in ve
cii vecilor. Amin.

Vinerea Mare

Vinerea Mare este ziua marilor victorii, asupra păcatului şi a moţii, asupra satanei şi a lumii. Este Vinerea Mare şi Sfântă! După ce la începutul activităţii sale publice, Isus a luat asupra sa păcatele noastre, la botezul său în Iordan (cf. In 1,29); după ce ieri, Isus a întemeiat taina Preoţiei prin care să rămână cu noi până la a doua sa venire; jertfa cea nouă a sfintei Liturghii prin care să jertfim trupul şi sângele său; dar şi taina Euharistiei, adică a trupului şi sângelui său, pentru a ne fi hrană, putere, şi izvor de viaţă veşnică, dar şi subiect de apostolat printre oameni până când va reveni în slavă (cf. 1Cor 11,26). Astăzi, Isus, împlineşte efectiv jertfa de sine pe care ieri ne-a lăsat-o în chip nesângeros în Euharistie.În Sfânta şi Marea Vineri Părinţii Bisericii au rânduit să nu se oficieze nici o Liturghie. 

În ziua aliturgică se ajunează, credincioşii fiind invitaţi la rugăciune şi meditaţie profundă.

„Vinerea Patimilor sau ziua răstignirii pe cruce a Mântuitorului, ziua împăcării noastre cu Dumnezeu, este o zi de reculegere profundă, o zi de meditare la Patima şi Moartea Domnului, o zi pe care credincioşii o cinstesc cu rugăciuni şi imne de o deosebită frumuseţe. Este ziua în care ne aducem aminte de răstignirea Mântuitorului, de Patima cea Sfântă şi Dumnezeiască pe care a suferit-o pentru mântuirea întregului neam omenesc. Este o zi în care nu se săvârşeşte nicio Sfântă Liturghie. Este o zi în care credincioşi ajună până seara împlinind îndemnul Mântuitorului care spune: când se va lua Mirele de la voi atunci veţi posti”, a spus Preasfinţitul Episcop Ioan Suciu in anul 1945, referitor la semnificaţia Vinerii Mari.În Vinerea Mare, credincioşii trec pe sub Sfântul Epitaf care reprezintă trupul coborât de pe cruce al Mântuitorului.

Lunea Mare

Luni, se citește, mai înainte de toate, istoria lui Iosif cel preafrumos, patriarhul din Vechiul Testament în care Biserica a văzut preînchipuirea lui Cristos. Tot în timpul slujbei  de luni se face pomenirea smochinului neroditor, smochinul blestemat de Isus înaintea intrării în Ierusalim.
Ca obiceiuri și superstiții, în Lunea Mare, femeile încep curățenia de Paște. Se scoate totul afară, se aerisește casa ca să iasă toate relele de peste iarnă, se văruiește și se spală totul.

SĂPTĂMÂNA PATIMILOR.

 În această săptămână, de duminică şi până vineri, se săvârşesc rânduieli bisericești de o mare frumuseţe, care evidenţiază momentele dramatice legate de Patimile şi Jertfa Mântuitorului Isus Cristos. Două dintre aceste au o semnificaţie aparte şi o structură specială. Astfel, Denia din Joia Patimilor, cunoscută şi sub numele de Denia celor 12 Evanghelii, recapitulează şi actualizează în conştiinţa credincioşilor istoria mântuirii, începând cu Cina cea de Taină şi continuând cu prinderea Mântuitorului în grădina Ghetsimani, aducerea Lui la arhiereii Ana şi Caiafa, condamnarea de către Sinedriu, judecarea de către Pilat, batjocorirea, răstignirea şi moartea, încheind cu punerea în mormânt.
Denia de vineri seara cuprinde rânduiala Prohodului Domnului, cântări de o frumuseţe şi profunzime deosebite, care evocă deopotrivă durerea nespusă la vederea Fiului lui Dumnezeu pe cruce, cât şi speranța în biruinţa Învierii ce se întrezăreşte. Slujba se încheie cu procesiunea de înconjurare a bisericii, care simbolizează înmormântarea Domnului.
Prin Denie se înţelege slujba Utreniei făcută seara aşa cum se face în cadrul privegherilor, adică slujba Utreniei, slujba de dimineaţă, se mută la vremea serii, după ce se sfârşeşte rânduiala Vecerniei.
Tot Denii se numesc şi slujbele din ultima săptămână din Post, Săptămâna Mare. Slujbele care încep în seara din Duminica Floriilor şi continuă în serile de luni, marţi, miercuri, joi şi vineri din Săptămâna Sfintelor Patimi sunt Utrenii, adică slujbe de dimineaţa, făcute seara.

Duminica Floriilor - Intrarea Domnului în Ierusalim

Cu o saptămână înainte de Patimile Sale, Domnul nostru Isus Cristos a intrat în Ierusalim, pe un asin înconjurat de cei 12 Apostoli. Mulțimea, recunoscându-L ca fiind adevăratul Mântuitor, L-a întâmpinat cu ramuri de finic și cântări de bucurie. Din punct de vedere liturgic, din această zi începe Săptămâna Patimilor, în amintirea cărora în biserici se oficiază în fiecare seară slujbe prin care credincioșii îl petrec pe Cristos pe drumul Crucii, până la moartea și Înviere Sa

.

1 -Martie

Primăvara reprezintă felul în care Dumnezeu ne aduce aminte  în fiecare an că după întuneric urmează lumină, iar dupa frig, căldura. Pentru noi creștinii, primăvara este prilejul de a-ne reaminti că în femeia creștină nu exista nici frig, și nici întuneric, ci numai o necuprinsă lumină și o nesfârșită căldura.

Paris: Conferință despre credința și tradiția Bisericii Greco-Catolice din România

Miercuri, 26 februarie a.c., ora 18:00, în sala de nunți a primăriei arondismentului al XVI-lea din Paris, a avut loc o conferință susținută de Pr. Cristian Crișan, paroh al Parohiei Greco-Catolice Române ”Sf Gheorghe” de la Paris și rector al Misiunii Greco-Catolice, despre credința și tradiția Bisericii Greco-Catolice din România.Conferința a debutat prin trasarea câtorva repere legate de spațiul istoric și cultural al României, continuând cu o prezentare a istoriei Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice, punte între creștinismul apusean și răsăritean. S-au citit câteva fragmente din cartea ”Lanțuri și teroare” a PS Ploscaru și s-a vizionat un reportaj despre martirii Bisericii Greco-Catolice din România, realizat de France 2.La conferința, care s-a bucurat de un real succes, au fost prezenți: Domnul Claude Goasguen, Primarul arondismentului al XVI-lea din Paris, Mons. Rubén DARíO RUIZ MAINARDI, consilierul Nunțiului Apostolic în Franța, Mons. Claude Bressolette, vicarul Ordinariatului Bisericilor Orientale Catolice din Franța.Conferința a avut loc cu ocazia expoziției ”Artă și tradiție Greco-Catolică din Transilvania: icoane pe sticlă” pe care o găzduiește în perioada 14 februarie – 1 martie 2014, Primăria arondismentului XVI din Paris.

ACC

SUA: retrocedarea urgentă a bisericilor greco-catolice!

Printre deficiențele semnalate în raportul întocmit de Departamentul de Stat american, se semnalează din nou lipsa măsurilor de retrocedare a bisericilor greco-catolice.Guvernul României a eșuat în a lua măsuri eficiente pentru retrocedarea bisericilor greco-catolice confiscate de fostul regim comunist.Au existat numeroase dispute asupra clădirilor bisericești și a bunurilor pe care Biserica Ortodoxă nu le-a retrocedat Bisericii Greco-Catolice, încălcând hotărârile judecătorești care prevedeau acest lucru, mai scrie în raport.


"In April parliament passed new legislation for restituting property seized by the former communist and fascist regimes. The law, now in effect, creates a new “points” system that compensates claimants for whom restitution of the original property is not possible with points (one point for each leu of property value) that can be used later to bid in auctions of state - owned property or in exchange for monetary compensation. In July the National Property Restitution Authority issued the first decisions of compensation in points of almost 13 million points in some of the 80,000 restitution cases that are still pending. Former owners’associations, the Greek Catholic Church, the Jewish community, and civil society opponents of the new law said that implementing it would further delay restitution and that the provisions of the new law disproportionately advantage the government and current occupants at the expense of the rightful owners. There were numerous disputes over church buildings and property that the Orthodox Church did not return to the Greek Catholic Church in violation of valid court orders to do so."

Sursa: hotnews.ro